Ne place sau nu, minciunile fac parte din societatea în care trăim, de multe ori se pot strecura în activitățile de la locul de muncă și chiar și în relația de cuplu. Nu ne place și chiar ne e teamă să nu fim mințiți și este cu adevărat o provocare să nu mințim la rândul nostru.

Deși atunci când spunem sau când auzim cuvântul „minciună” ne ducem cu gândul la tot ce reprezintă mai rău acest cuvânt, în realitate minciunile îmbracă nuanțe diferite atunci când nu spunem tot adevărul, sau atunci când încălcăm o promisiune, când devenim complici, atunci când bârfim sau exagerăm când vorbim despre un anume subiect. Toate acestea sunt la baza minciunii, dar le gă- sim alte cuvinte care nu ne lezează orgoliul și imaginea personală.

CELE MAI FRECVENTE TIPURI DE MINCIUNE SUNT: 

Minciunile intenționate

În această categorie intră minciunile care au la bază protejarea celor dragi sau care au o justificare pozitivă, cum ar fi pregătirea unei petreceri surpriză sau achiziționarea unui cadou. Chiar dacă aparent aceste minciuni sunt inofensive, ne pot face rău pentru că trebuie să ținem minte ce și cum am mințit și chiar să ne formăm un comportament disimulat față de cei dragi.

Minciunile față de sine

Fără doar și poate, cea mai gravă minciună este atunci când noi ne mințim singuri. Fie că vorbim despre pozele de pe Facebook când, să zicem, părem fericiți deși nu suntem, până la nerecunoașterea unei probleme pe care o avem (de exemplu atunci când avem probleme cu alcoolul sau cu orice tip de dependență și nu o recunoaștem pentru noi sau în față societății).

Minciunile -zvonuri sau bârfele

Un zvon este o informație a că- rei veridicitate este discutabilă sau nu poate fi dovedită, pentru că nimeni nu știe sigur dacă e adevărată. Minciunile- zvonuri, spre deosebire de minciunile- bârfe, putem spune că se plasează diferit în timp, adică despre zvonuri se face o supoziție, în timp ce bârfă are la bază o acțiune care deja s-a întâmplat și este comentată exagerat.

Minciunile hiperbolizate sau exagerate

Acest gen de minciună are la bază tendința de a exagera și de multe ori scopul acesteia este de a-i impresiona pe cei cu care intrăm în contact.

Minciunile intelectuale sau plagiatul

Plagiatul nu este numai minciună, este o combinație între minciună, furt și fraudă. Cu toate acestea, minciuna intelectuală apare atunci când suntem însetați de recunoaștere și prestigiu și în loc să ne urmăm pas cu pas evoluția, apelăm la scurtături. Chiar dacă plagiatul nu este descoperit imediat, el poate să devină un chin pentru conștiință sau pur și simplu să facă ravagii în latura profesională atunci când este descoperit.

Minciunile compulsive sau mitomania

Minciunile compulsive sunt acele minciuni pe care le repetăm ori de câte ori avem ocazia. La baza acestui tip de minciuni stau de cele mai multe ori stima de sine scăzută și nevoia de atenție. Un mincinos compulsiv poate avea dificultăți în a-și gestiona nevoia de a minți, și de multe ori spune minciuni chiar și atunci când este mai ușor să spună adevărul.

Sunt multe tipuri de minciuni pe care le întâlnim în viață dezi cu zi, dar este important de știut că minciuna este un mecanism de protecție care ascunde stimă de sine scăzută, neîncredere în cei din jur, frică, narcisism, frustrare și chiar nevoia de confirmare.