Alegătorii români din străinătate refuză să se înscrie pentru votul prin corespondență pentru că nu vor ca autoritățile de la București să le știe datele personale în detaliu. Ei cred că, astfel, se pot trezi peste noapte cu taxe impuse de la București

Doar 4.616 cetățeni români – din peste trei milioane aflați peste hotare – s-au înscris în Registrul Electoral, iar 3.703 din aceștia vor să voteze prin corespondență și 913 cer înființarea unor noi secții de votare.

Acum, Guvernul Cioloș a anunțat că va emite o ordonanță de urgență, care să atragă în acest sistem mai mulți alegători din strănătate.

„Un stat de doi lei”

Pe site-urile de socializare se poate observa că Diaspora este nemulțumită de procedurile de înregistrare și nu vrea ca o serie de date personale să ajungă la statul român.

„Majoritatea românilor din Diaspora lucrează la negru, e clar că ei se feresc să fie luați în evidență, să se înscrie în acel registru electoral (..) nu vor să se trezească peste un timp cu taxe impuse de Statul român (...) Deci nenorociții care au gîndit Legea electorală au mizat tocmai pe frica românului de a se înscrie în vreo evidență”, a scris un român aflat în străinătate, pe pagina de Facebok a lui Traian Băsescu.

„N-avem încredere, cum să trimitem copii după actele de identitate prin poștă, în țară (...) datele noastre pot fi furate sau folosite”, a susținut un cetățean care locuiește în Spania. Pe de altă parte, românii de peste hotare se întreabă de ce are nevoie Statul român de datele lor de domiciliu, apreciind că nu aceasta este soluția pentru a bloca votul multiplu.

„Ce stat de doi lei nu poate ține evidența populației centralizând o listă cu toți oamenii cu drept de vot, verificând clar care a votat și care nu, fără să fie necesar să se plimbe ei prin nu știu câte locuri că să anunțe că ar dori și să voteze?”, se întreabă, retoric, un reprezentant al Diasporei.

De altfel, și fostul președinte Traian Băsescu a scris că românii din Diaspora nu vor să-și dea datele statului român, apreciind că soluția pentru ca aceștia să voteze este deschiderea unor secții suplimentare. Fostul șef al statului a spus că el nu cere nimănui să voteze, dar Statul trebuie să le creeze condiții celor care vor să-și exercite acest drept.

Vor vot electronic

Cei din străinătate ar prefera să voteze prin intermediul internetului, indiferent de domiciliu.

„Să poată vota pe internet, cu plata unei taxe minime cu cardul de credit sau de debit. Datele lui au fost verificate de banca unde și-a făcut cardul, iar softul să nu permită votul dublu. Este atât de simplu....eu le fac softul cu 2 lei, dacă vor”, afirmă un alegător.

Acesta este însă criticat pentru faptul că votul ar fi condiționat de o plată și de existența unui card bancar. „Soluția votului online există în alte țări”, afirmă un alt alegător.

„În Paris, am văzut algerieni votând la cafenea... nu la orice cafenea, ci la cea din fața sediului unei comunități sau asociații de-a lor... Noi de ce nu am putea?”, scrie acesta, pe Facebook.

Din mai, când eșecul votului prin corespondență s-a prefigurat, președintele Klaus Iohannis nu a mai abordat acest subiect pe Facebook. Pe 29 mai, de Ziua Românilor de Pretutindeni, el a fost apostrofat, dar șeful statului nu răspunde criticilor săi de pe Facebook. Premierul Cioloș nu a mai scris despre Diaspora, pe Facebook, din februarie.

Intervenție chirurgicală

Guvernul intenționează să modifice legislația, astfel încât să fie îndepărtate obstacolele care ar putea afecta dreptul de a alege al românilor din afara granițelor, a declarat ministrul delegat pentru relația cu românii de pretutindeni, Maria Ligor. „Sunt o serie de prevederi care sunt interpretabile și interpretările respective pot conduce chiar la situații în care să apară obstacole tehnice în calea exercitării dreptului de a alege (...) Avem în vedere o intervenție punctuală, chirurgicală, minimală pentru a îndepărta aceste obstacole”, a precizat Ligor. Proiectul unei astfel de ordonanțe va fi pus în dezbatere publică până la 15 august, a anunțat deja vicepremierul Vasile Dîncu.