Editura Evenimentul si Capital

ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Singura industrie care a înflorit în România postdecembristă: Industria politică

Ion Cristoiu
Autor: | | 57 Comentarii | 4064 Vizualizari

Tot căutînd o explicație a Corupției politice dezvăluite de Dosarele DNA din ultimul timp, am dat prin foldere peste un eseu publicat de mine nu mai știu unde și numai știu cînd. Se numea Gazetarul Caragiale despre scena politică. Reproduc un fragment pentru valabilitatea sa de azi:

„Pe lîngă agricultură deci, trebuie să-nflorească în România şi o vastă industrie, industria politică, şi, ca orice industrie bine şi inteligent dezvoltată, trebuie să prospereze”.

Formulată în celebrul eseu al lui I. L. Caragiale, „1907. Din primăvară pînă-n toamnă”, observaţia se referă la una dintre cauzele social-politice ale zguduirii de la 1907.

Ea e actuală însă şi azi, dacă nu chiar mai actuală decît în 1907.

Din 1990, de cînd România a revenit la democraţia autentică, se produce pe aceste meleaguri doar politică. Numeroşi cetăţeni se bat pentru a ajunge şefi de partide sau măcar în apropierea şefilor de partide. Campaniile electorale consumă sume uriaşe, toate din fonduri care nu sunt transparente marelui public. Teoretic, un politician cîştigă foarte puţin. Ce-i face pe mulţi să nu se ocupe de profesia lor sau de o afacere, preferînd să piardă timp şi energie pentru a se ocupa cu politica?

Faptul că a face politică a devenit, în anii postdecembrişti, o chestiune rentabilă financiar. A fi parlamentar înseamnă a avea posibilitatea de a introduce într-o lege un amendament cerut, contracost, de clientela politică. Dacă ajungi cumva demnitar ţi se deschid în faţă uriaşe posibilităţi de a-ţi ajuta neamurile, apropiaţii, sponsorii în posturi bugetare bine plătite.

Pe banii de la Buget au funcţionat, în România, ani întregi, peste 300 de agenţii guvernamentale. Multe dintre acestea n-au avut un alt rost decît căpătuirea cu posturi grase a celor din armatele flămînde ale partidelor. La fiecare nou guvern, partidul învingător şi-a răsplătit nu numai sponsorii, dar şi activiştii, cu salarii uriaşe de la Buget, plasîndu-i în agenţiile guvernamentale şi, mai ales, la şefia acestor agenţii. Pentru asta, au fost daţi jos cei plasaţi de guvernul anterior sau au fost înfiinţate noi agenţii.

Despre această folosire a administraţiei ca teren de hrănire a clientelei partidelor scria I.L. Caragiale tot în „1907. Din primăvară pînă-n toamnă”:

„Administraţia e compusă din două mari armate. Una stă la putere şi se hrăneşte; alta aşteaptă flămînzind în opoziţie (…)

A căzut un guvern şi a venit altul, îndată, toată administraţia ţării, şi cea de stat, şi cea de judeţ, şi cea comunală – de la prefecţi şi secretari generali de ministere, pînă la cel din urmă agent de poliţie şi pînă la moaşa de mahala – se înlocuieşte…pentru mai mare expeditivitate chiar pe cale telegrafică. O clientelă pleacă, alta vine; flămînzii trec la masă, sătuii la penitenţă. Şi asta aşa mereu şi pe rînd din trei în trei ani, ba şi mai des uneori.

De la o administraţie astfel recrutată şi constituită pe termene provizorii, se înţelege că numai seriozitate şi scrupuluri nu se pot pretinde”.

Tot în „1907. Din primăvară pînă-n toamnă”, I.L. Caragiale observa:

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate