Editura Evenimentul si Capital

ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Ce s-a înțeles, dar mai ales ce nu s-a înțeles, din Discursul lui Klaus Iohannis la Bilanțul SRI

România lui Cristoiu
Autor: | | 4 Comentarii | 5973 Vizualizari

Aminteam undeva – nu mai știu, în scris sau oral – o vorbă care umblă prin Birocrația de la Washington despre relația dintre președinte și CIA. Și anume că nu este om mai singur în capitala SUA decît directorul CIA în ziua cînd noul președinte își preia mandatul. Potrivit National Security Act din 26 iulie 1947, Legea de funcționare a Agenției, directorul e numit de președinte și aprobat de Senat. Deși din 1976, după Year of Intelligence, cum s-a numit 1975, anul de coșmar al CIA, Agenția e supravegheată de două Comisii ale Congresului, prin subordonarea sa directă National Security Council, Agenția e o latură a Executivului, socotind că președintele american e și premier al Statelor Unite ale Americii.

Fiecare nou președinte al Americii îl poate schimba pe șeful CIA, nu pentru a-și pune un om de-al său, ci pentru a impune Agenției propria-i viziune despre ce trebuie să facă și să nu facă.

La noi, directorul SRI e propus de președinte și aprobat de Camerele reunite ale Parlamentului. Cu toate acestea, SRI și SIE, cele două principale instituții de Intelligence din România postdecembristă, depind, grație CSAT, de președinte. Implicarea SRI în anchetele DNA nu e rezultatul unei legi votate de Parlament, ci pur și simplu rezultatul unei serii de hotărîri ale CSAT. A recunoscut-o fostul  președinte Traian Băsescu la primul său interviu temeinic de după încheierea mandatului, cel de la emisiunea lui Cătălin Striblea de pe B1tv.

Din 16 noiembrie 2014, România are un nou președinte. Klaus Iohannis, pentru că despre el e vorba, vine la Cotroceni după 10 ani de mandat neîntrerupt al lui Traian Băsescu. Acest mandat neîntrerupt e o premieră în istoria postdecembristă. Ion Iliescu a stat și el vreo zece ani la Cotroceni. Numai că Ion Iliescu a avut două mandate despărțite de patru ani de Opoziție și, în plus, al doilea mandat a fost mai mult de protocol, decît de exercițiu real al prerogativelor.

Se înțelege că 10 ani de mandat neîntrerupt înseamnă crearea și consolidarea unor instituții de forță ieșite din comun. SRI-ul se numără printre ele. Fostul președinte, preocupat exclusiv, de Statul de Forță, uneori în detrimentul statului de Drept (realitate determinată nu doar de personalitatea lui Traian Băsecu, dar și de existența unui stat slab, care avea nevoie de întărire), a creat instituții de forță deosebit de puternice.

Noul președinte a făgăduit o resetare a întregii Românii postdecembriste, nu numai a României lui Traian Băsescu.

Relația sa cu SRI poate și trebuie să stea sub acest semn. Graba cu care  l-a forțat pe George Maior să-și dea demisia și l-a înlocuit cu o persoană de încredere – Eduard Hellvig – a lăsat impresia unei preocupări față de SRI, dînd curs unei viziuni proprii asupra Serviciului, viziune de implementat, vorba lui Klaus Iohannis, pas cu pas.

Se înțelege, în aceste condiții, că am așteptat cu deosebit interes ședința de bilanț a SRI, din 24 martie 2015, ședință la care a participat și președintele Klaus Iohannis, și la care a ținut un discurs. Un interes sporit și de o realitate care a scăpat pînă și presei de ofițeri acoperiți: SRI a aniversat sărbătorește 25 de ani de existență.

Despre discursul lui Klaus Iohannis, am scris pe cristoiublog.ro, la Gîndul de vineri, 27 martie 2015, un comentariu care se încheia astfel:

„De marți, 24 martie 2015, de cînd a fost dat publicității discursul lui Klaus Iohannis, mă pregătesc să scriu un comentariu în Evz despre ce a spus Klaus Iohannis la Bilanțul SRI.

Din nenorocire, deși mi-am pus la bătaie toate facultățile de iscoditor de texte, nu-mi pot da seama ce a vrut să spună Discursul lui Klaus Iohannis.

Mi-am amintit însă că am cititori infinit mai inteligenți decît mine și m-am decis să apelez la ajutorul lor.

Reproduc mai jos Discursul lui Klaus Iohannis la Bilanțul SRI împreună cu deosebita rugăminte de a posta opiniile dvs despre ce-a vrut să spună Klaus Iohannis.

Poate că dvs, cititorii, veți observa lucruri care-mi scapă mie.

Postate sub acest text, îmi vor fi de mare folos la concepereanecesarului comentariu din Evz.”

Nu era un truc publicistic, nici măcar un gest de curtoazie față de cititorii mei.

Pur și simplu n-am reușit să dibui nici măcar o părere proprie despre SRI în Discursul lui Klaus Iohannis.

Am primit nu mai puțin de 60 de răspunsuri de la cititori la întrebarea Ce a vrut să spună Klaus Iohannis?

Cele mai mulți cititori recunosc că n-au înțeles nici ei nimic. Desprind dintre postările pe această temă:

George Bogdan: „GHINION! N-am înţeles nimic...”

Radu Luigi Popa:Ce înseamnă domne educaţia ! Numai la Ştefan Gheorghiu se învăţa să vorbeşti mult şi să nu se înţeleagă nimic. Cine a scris discursul ori este absolvent ori a vrut să pună batista pe ţambal şi să dea prafuri şi ceaţă locală. Iohannis nu era în stare să scrie aşa ceva, ci doar să papagalicească !

P.S. Cu certitudine că Băse`vorbea liber şi punctual.”

Gabriela Proca: „Dacă Dvs. aţi avut răbdarea să citiţi şi să ascultaţi vă felicit; eu am citit doar ce aţi scris pe blog. Discursul conţine doar generalităţi pe care le putea spune oricine... N-am înţeles de unde încep «resetarea» şi «Romania, lucrului bine făcut»...”

Loretta Morea: „1. S-au transformat... dar se tranformă. 2. Discursul era probabil scris înainte să participe la bilanț/ședință. Ori avea două versiuni, ori nu are legătură cu bilanțul. 3. Speranța moare ultima.”

Iulian Voicu: „Limba îi este dată omului tocmai pentru a-şi ascunde uneori gîndurile! KI nu a vrut să spună nimic în acel discurs… dacă dai la o parte frazele pompoase or complezente nu rămîne nimic! Ăsta e un discurs foarte bun! Nu transmite nimic… o formă fără fond. E o artă în politică la nevoie să vorbeşti fără să transmiţi nimic concret!”

Nu cred că acești cititori n-au înțeles nimic. Răspunsurile lor dau seamă însă de o imagine a lui Klaus Iohannis, care-și croiește drum în conștiința românilor și despre care voi scrie într-un număr viitor.

Alți cititori au raportat textul la realitățile românești din ultima vreme, inclusiv la asaltul DNA, pentru a desluși anumite accente în Discursul lui Klaus Iohannis:

Dănuţ Munteanu:Eh, na ! Cum aşa ? A spus că pe plan intern s-a despărţit de trecut că nu înţelegem dacă se desprinde doar de MAIOR, ori de metehnele securistice, asta e altceva.

A mai spus că la nivel internaţional, beneficiază de aprecierea partenerilor străini şi Herr President indică drept bună de urmat calea cooperării întru dezvoltarea societăţii multilateral dezvoltate.

Apoi şi-a mai exprimat şi recunoştinţa deplină pentru faptul că ROMÂNIA a pozat drept locul unde nu s-a întîmplat nimic strategic, dacă nu cumva alegerea dlui HELLVIG n-o fi ceva ce ne scapă tuturor. Oricum, pregătirea sa îl face pe Herr President să fie absolut convins că serviciul va fi condus pe măreţe culmi de dezvoltare şi progres, demnitate şi colaborare în problema neamestecului în treburile interne ale altor state şi popoare.”

Viorica Doina Neacşu: Un pasaj de la începutul discursului mi-a fracturat creierul pînă la lacrimi:

«Primul dintre ele este despărţirea definitivă de trecut. După 25 de ani, putem spune că este meritul celor care au acţionat până acum cu profesionalism şi seriozitate, de a fi lăsat în urmă complet trecutul şi de a fi transformat acest serviciu şi percepţia faţă de el.»

El spune că vrea despărţire definitivă de trecut şi apoi aminteşte meritele celor care au lucrat la SRI în ultimii 25 de ani, de parcă ei nu ar fi/reprezenta trecutul însuşi.

Vrea despărţire de trecut, dar îi este frică de el, deci se recunoaşte învins de trecut/SRI.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate