În anul 1885, Gilles de la Tourette, neurologul francez descoperea o nouă afecţiune psihică şi neurologică, „sindromul Tourette”, afecţiunea purtând și denumirea de „boala care te face să înjuri” sau să folosești diverse cuvinte obscene, meteahnă numită coprolalie. Dislexia este o dizabilitate a învățării, care poate afecta capacitatea unei persoane de a citi, a scrie și uneori de a vorbi.
Veți constata că foarte mulți nu au nicio idee, aproape nicio opinie pertinentă despre vreun subiect și oricine încearcă să exprime o opinie este înjurat. Toate site-urile publice sunt pline de invective, jigniri crunte, fără nicio noimă.
Cei mai mulți sunt angajați în acest scop, dar unii sunt pur și simplu afectați de boli grave. Oficiali ai statului sunt loviți de analfabetism funcțional și nu reușesc să citească și să înțeleagă ce citesc la fel de repede ca un om obișnuit. Am fi, așadar, o țară demnă de un studiu profund al acestor boli grave. Cei mai mulți se simt extrem de importanți pentru că jignesc și nu li se pare nimic în neregulă cu ei, pentru că niciodată bolnavul psihic nu realizează că suferă de aceste afecțiuni. În același sens este și circul nesfârșit cu plăcuțe de înmatriculare obscene, impropriu denumite „plăcuțe anti-PSD”, pentru că nu au nicio legătură cu vreo opinie politică, ci cu obscenitățile din cuprinsul său. Ele erau la fel de obscene și de netolerat o singură secundă în spațiul public, indiferent ce urma după obscenitate: PNL, USR, Klaus, CSM ori ÎCCJ etc.
În purul stil al poporului român, s-a înțeles din asta că pot exhiba public oricât de multe obscenități și oriunde (inclusiv la articolele mele comentariile conțin limbaj trivial și discriminatoriu). Evident, toate acestea sunt ilegale: să nu uităm că am semnalat în spațiul public că un judecător a dat „like”-uri la fix astfel de mesaje. Între timp, aceasta a și recunoscut că așa a procedat, dar a susținut în fața Inspecției Judiciare că este libertatea ei de expresie și că poate agrea orice consideră necesar. Dacă Inspecția Judiciară a împărtășit punctul de vedere că sloganul M*** PSD poate primi aprecieri din partea unui judecător de curte de apel, cum am putea cere unui șofer de TIR să înțeleagă că în cauză nu este vorba despre altceva decât despre limbaj?
Ne puteți urmări și pe Google News
Așadar, dacă la judecătorul apreciator este greșit și ilegal să exhibe plăcerea sa de a agrea sloganul, inclusiv pentru că el conține cuvântul PSD (fiind o formă de exprimare a opțiunii politice, interzisă oriunde în lumea democratică), la șoferul de TIR, pe plăcuța sa, problema nu este reprezentată de literele PSD, ci cele care preced acestora. Mă întreb cum explici unor minori care te întreabă de ce un adult conduce o mașină cu acest cuvânt scabros pe plăcuțe și cum îi traduci înțelesul termenului? Oare îi spui că nu este nimic în neregulă cu asta și atunci el îl poate folosi oricând? Oare fiul minor al lui așa vorbește cu colegele sale ori cu părinții săi? Dacă acești filo-coprolalii ar avea niște fiice minore, ce părere ar avea dacă așa le-ar vorbi niște băieți?
Am ajuns jos de tot ca neam și națiune: ne reprezintă brand – ul „hoției”, răspândit în lume de Macovei și compania, al manelelor, promovate de zor prin Ambasade decoratoare ca fiind reprezentative pentru români și sindromul Tourette, care a fost exportat cu această ocazie și peste hotare. Despre „dislexicii” de la cel mai înalt nivel, care se plimbă pe banii noștri prin lume și scot pe gură sintagme gen „înțelegeri secrete cu evreii” nici nu mai are rost să vorbesc.
Recomandările noastre
