ÎN RING. Tangoul, valsul vienez, dar şi paşii pe ritm alert de salsa sunt dansurile pe care românii le învaţă, conştiincios, la şcoală.

Astăzi, de ziua mondială a dansului, învăţăceii şcolilor de dans din toată ţara vor exersa, în faţa oglinzilor, coregrafii elaborate pe ritmuri latino, dar şi paşii pentru valsurile elegante, vieneze sau argentiniene. Pentru o oră de relaxare, de mişcare continuă sau doar pentru că un eveniment cu ştaif o cere, fetele se înghesuie să înveţe a dansa frumos, aşa cum fac profesioniştii în demonstraţii sau concursuri.

Instructorii cred că dansul a devenit un fenomen, odată cu mediatizarea intensivă la televizor, în show-uri specializate, unde oamenii găsesc modele pe care vor să le copieze. De cealaltă parte, cei mici, care abia învaţă să meargă, sunt aduşi de mână de către părinţii îngrijoraţi că e vremea cultivării talentelor artistice sau că trebuie să socializeze din timp cu ceilalţi. Afacere trainică, investiţii de 100 de euro Când a început cursurile unei şcoli de dans, Dumitru Bălan, doctorand în marketing, s-a gândit că trebuia să se implice mai mult în activitate şi, în 2004, şi-a deschis singur o şcoală, care activa, până nu de mult, la Arenele BNR din Capitală: „Investiţia de început a fost de 100 de euro, pentru chiria spaţiului. Locul a intrat în renovare, aşa că a trebuit să ne mutăm. Am găsit un loc mult mai potrivit, care are un vad bun”. În sala de dans din Calea Moşilor se pregătesc, seară de seară, grupuri de dansatori amatori, organizaţi după nivelul de cunoştinţe. „Începători, semiintermediari, intermediari şi grupele de copii de 4 şi 5 ani”, îi clasifică directorul.

Dacă înainte dansul de salon era o etichetă a bunei educaţii, iar domnişoarele luau lecţii temeinice în ale mişcărilor, Dumitru Bălan crede că românii nu prea au evenimente care să solicite eleganţa valsului sau a unui tango de să vârşit: „Se ghidează şi în funcţie de cerere. Vals dansează numai la nuntă sau poate nici atunci. Aşa că se orientează către stilurile ce pot fi dansate la orice ocazie, cum ar fi cele latino sau cele populare”.

Salsa - pentru tineri, sârba - pentru seniori Pentru a fi la curent cu preferinţele lor, conducerea şcolii de dans „Latino Time” ia pulsul opţiunilor prin chestionare lunare: „Îi întrebăm ce stiluri vor să aprofundeze la cursuri, ce le place, ce nu le place. 60% dintre ei se îndreaptă către latino, 20% către dansurile de societate şi 20% către dansurile poluare româneşti”.

O proporţie echilibrată, după cum spune Dumitru Bălan, mai ales că toate se leagă şi de vârstă. Tinerii, de 20-25 de ani, vor multă mişcare pe ritmuri alerte de samba, cei de peste 30 vor ritmuri lente de vals englezesc, pe când seniorii vor să înveţe paşii corecţi pentru o horă sau o sârbă. Pentru a şti o coregrafie cap-coadă, dansatorii au nevoie de cel puţin trei luni de antrenament, cu şedinţe săptămână de săptămână.

RITM. Emisiunile TV sunt primul motiv pentru care tinerii merg la dans

TENDINŢĂ

Mirii dau valsul pe tangou la nuntă

Şcoala „Latino time” vine şi cu sfaturi atunci când cuplurile se pregătesc de nuntă. „De obicei îi ajutăm să-şi găsească un stil care li se potriveşte. Valsul vienez este, oarecum, prea rapid pentru un amator şi există riscul ameţelii sau al unor accidente, cum ar fi ca mireasa să-şi prindă rochia în pantof. De aceea, le propunem un tangou, un vals englezesc, care e mai lent. Au vrut unii dintre ei să danseze şi salsa, dar nu se potriveşte ţinuta cu ritmul dansului”, spune Dumitru Bălan. ORIENTAL

Dansurile egiptene încep cu Raqs Sharki

Din pasiune pentru cultura orientală, Alina Andrei şi-a deschis o şcoală de dansuri egiptene, în Iaşi: „Avem dansatori de la 7 ani până la 60 şi vrem să schimbăm percepţia oamenilor cum că dansurile orientale sunt numai dansurile din buric”. Cu un succes enorm printre tinere, Alina a format deja o formaţie pe care a învăţat-o, pe lângă mişcările lascive din şolduri, şi semnificaţia dansului în cultura orientală: „Se numeşte Raqs Sharki şi are rădăcini în vechile dansuri tribale africane”.