Editura Evenimentul si Capital

REVOLUȚIONARII NU SE LASĂ. Clasarea faptelor din Decembrie '89 încalcă legislația internă și internațională

În timpul evenimentelor din decembrie 1989, au fost mai multe victime după fuga soților Ceaușescu FOTO: EVZ
Autor: | | 8 Comentarii | 2645 Vizualizari

Cazul închiderii Dosarului Revoluției a fost transmis către Comitetul de Miniștri al CE. Curtea Europeană „nu acceptă o anchetă care se termină prin efectul prescripției”

Clasarea Dosarului Revoluției reprezintă o palmă pe obrazul Justiției Române, sunt de părere foști magistrați, revoluționari și reprezentanți ai societății civile. Referitor la această decizie a Parchetului General, Teodor Mărieș a declarat, pentru „Evenimentul zilei”, că a transmis – în numele asociației pe care o conduce: „21 Decembrie 1989” – o înștiințare către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei – organul decizional al Consiliului. „Urmează ca, în cel mai scurt timp posibil, să atacăm decizia de clasare dată de Parchetul General”, a adăugat Mărieș.

Așa cum ne-au relatat, atât Teodor Mărieș, cât și generalul Dan Voinea – cel care a instrumentat, o perioadă de timp, Dosarul Revoluției - , clasarea faptelor săvârșite în timpul evenimentelor din decembrie 1989, soldate cu 1.142 de morți, nu numai că încalcă legile în vigoare din România, dar sfidează și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Spre exemplu, pe 21 mai 2011, în cauza „Asociaţia 21 Decembrie și alţii v. România”, CEDO a subliniat „importanţa dreptului victimelor şi a celor în drept de a cunoaşte adevărul cu privire la circumstanţele evenimentelor ce implică încălcarea masivă a drepturilor fundamentale, cum este dreptul la viaţă, ce implică dreptul la o anchetă judiciară efectivă şi eventualul drept la reparaţie”. Apoi, judecătorii Curții Europene au subliniat un aspect foarte important: „În cazul utilizării masive a forței letale împotriva populației civile în timpul manifestațiilor antiguvernamentale precedând tranziția de la un regim comunist la un regim democrat, cum este cazul de față, Curtea nu poate accepta ca o anchetă să fie efectivă în cazul în care se termină prin efectul prescripției răspunderii penale, în vreme ce înseși autoritățile au rămas inactive”.


FOTO: Teodor Mărieș, cerând Parlamentului să ia măsuri atunci când dosarul a fost mutat de la procurorii militari, la cei civili



Curtea Europeană: „Amnistia este incompatibilă cu actele de tortură”

De altfel, subliniază CEDO, „Curtea a arătat, deja, că amnistia este, în general, incompatibilă cu obligaţia statelor de a ancheta actele de tortură şi de a lupta împotriva nepedepsirii crimelor internaţionale. La fel şi în ceea ce priveşte graţierea”. În dosarul în care Parchetul General a dat soluţia de clasare „s-au făcut cercetări” în cazul a 709 persoane decedate. Celelalte cauze au fost „rezolvate” anterior, prin alte dosare, închise sau finalizate cu condamnări ce n-au mai fost niciodată executate.

Prin Ordonanţa din 14 octombrie 2015, Parchetul General a dispus „clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există”. .

Prescripția nu înlătură răspunderea penală

Soluția de clasare a Dosarului Revoluției de către procurorii Secției Militare din cadrul Parchetului General - condusă de generalul magistrat Ion Vasilache (foto) - contravine prevederilor art.121 din Codul Penal -„prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor contra păcii și omenirii, indiferent de data la care au fost comise, dar nici în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 174–176 – omorul – și al infracțiunilor intenționate urmate de moartea victimei”. Din acest motiv, Teodor Mărieș dar și Alina Mungiu Pippidi susțin că trebuie anchetați toți cei care se fac vinovați de închiderea acestui dosar.


FOTO: Ion Vasilache 



Comitetul care veghează la aplicarea deciziilor CEDO

Comitetul Miniștrilor este organul decizional al Consiliului Europei care veghează la aplicarea deciziilor CEDO. For reprezentativ al guvernelor statelor membre , comitetul este format din miniștrii afacerilor externe ai celor 47 de state membre sau din reprezentanții diplomatici permanenți acreditați pe lângă Consiliul Europei. Miniștrii afacerilor externe ai statelor membre se reunesc o dată pe an. Reprezentanții permanenți (ambasadorii) au întâlniri săptămânale, aceste reuniuni fiind completate cu cele ale grupurilor de raportori.

S-au tras peste 12 milioane de gloanțe

Un document al MApN, intrat în posesia „Evenimentul zilei”, arată că în timpul evenimentelor din decembrie 1989 au fost trase peste 12 milioane de cartușe, iar Armata a folosit tunurile de artilerie, aruncătoare de grenade (AG) și tancurile pentru a „apăra obiective strategice”. „Registru istoric” întocmit de comandantul Artileriei, generalul Constantin Ioniță, arată și un alt fapt șocant: Armata a primit de la populația civilă și a capturat mii de arme, grenade de mână și aruncătoare de grenade. Documentul precizează că, în perioada 22.12 1989, ora 13.00 - 27.12, ora 16.00, în întreaga armată s-au consumat: 12.632.670 cartușe de diferite tipuri, 666 lovituri pentru AG – 7, 58 de lovituri pentru AG – 9, 3.008 proiectile antiaeriene, 221 de lovituri pentru tunul pentru 100 mm de pe tanc, 1.162 grenade de mână, 36 de bombe 82 milimetri, 2 proiectile anti-tanc de 85 milimetri și 11 grenade antitanc. De asemenea, s-a primit de la populație și s-au capturat: 1.608 pistoale, 637 pistoale mitralieră, 192 de carabine, 1.736 puști, 90 puști mitralieră, 12 mitraliere, 16 AG-7, 16 AG-10, 229 arme de tir, 10.023 arme de vânătoare etc.



Primii vinovați au dispărut din Marele Dosar al Revoluției

În octombrie 1993, Ion Iliescu a primit la Cotroceni o cerere de grațiere a membrilor fostului CPEx (Comitetul Politic Executiv), camarila lui Nicolae Ceaușescu. Era vorba de 17 persoane, comuniști de frunte, arestați în decembrie 1989, în focul Revoluției. Cu toții au fost condamnați pentru „genocid”, după ce Frontul Salvării Naționale, condus de Ion Iliescu, i-a acuzat de „uciderea a 60.000 de români la Revoluție” și de „subminarea economiei naționale”.


FOTO: Ion Iliescu și Cazimir Ionescu la ședința CPUN din 9 februarie 1990 FOTO: AGERPRES



Miniștrii lui Ceaușescu au stat în închisori doi-trei ani, timp în care au încercat să scape, prin tot felul de acțiuni în justiție sau de lobby. Cererea de grațiere, pe care v-o prezentăm în facsimil, a fost trimisă atât la Președinție, petenții rugându- l pe Ion Iliescu să le sprijine demersul, dar și la Camera Deputaților. În document, foștii miniștri solicitau încetarea detenției prin grațiere sau amnistie. Argumentele lor nu vizau nevinovăția, în sens penal, ci uzura, bolile și vârsta înaintată. Erau de părere că „amnistia sau grațierea lor, nu pot decât să slujească armoniei și unității naționale, să consolideze reputația României”.


FOTO: 14 octombrie 1993



Încet-încet, unul după altul, fie pe motive medicale, fie pe motive de executare a pedepsei reduse de instanțe, comuniștii din CPEx s-au întors la casele lor. Și așa, au dispărut din Marele Dosar al Revoluției și complicii lui Nicolae Ceaușescu la nenorocirile Epocii de Aur. A trebuit să mai treacă încă douăzeci și ceva de ani, ca să dispară și ceilalți vinovați pentru morții și răniții din decembrie, prin clasarea Dosarului Revoluției de către procurorii militari ai României democrate.




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate