Regizorul Ioan Cărmăzan vorbește despre jocuri de interese la Ministerul Culturii și susține că noul proiect condamnă cinematografia la birocrație

Revoltă printre cineaşti după ce Ministerul Culturii a anunţat modificări pe textul de lege al cinematografiei, fără a consulta o parte a breslei. Nemulțumiții, reprezentați de Ioan Cărmăzan, cred că ideea reorganizării Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) a plecat de la un proiect mai vechi, care încurajează birocrația şi susţin că echipa desemnată de Corina Şuteu să lucreze la proiect apără interesele ministrului Culturii şi al prietenilor „de casă”. Într-un interviu exploziv acordat EVZ, regizorul Ioan Cărmăzan, profesor universitar şi preşedintele Uniunii Realizatorilor şi Autorilor de Film (UARF), a explicat că, prin noua lege, fondul cinematografic va deveni un monopol de grup şi a tras un semnal asupra grabei cu care se desfășoară schimbările. Regizorul susține și că, din informațiile sale, proiectul Legii Cinematografiei va fi promulgat printr-o Ordonanţă de Urgenţă, în vacanţa parlamentară. „Suntem peste 1.000 de cineaști și ei au consultat doar câțiva. Când i-am întrebat, au spus că nu vor trece legea prin ordonanță de urgență. Ieri însă am aflat că proiectul se află pe lista din vacanța parlamentară. Funcționăm după o lege de 20 de ani, care a trimis multe filme la concursuri mari internaționale. Recunosc, sunt multe lucruri de îndreptat, dar nu puteau aștepta până la toamnă și să consulte toată breasla?”, se întreabă regizorul Ioan Cărmăzan.

EVZ: Cum funcționează acum CNC?

Ioan Cărmăzan: Sistemul este nemţesc, adus de Radu Gabrea acum 20 de ani. Se dovedeşte încă bun din moment ce se fac filme şi participăm la festivaluri. Nu este perfect însă. Sunt multe lucruri nefuncţionale, cum ar fi punctajul maxim pe viaţă primit de regizorii care au primit recunoaştere internaţională a unui film. Cu cât festivalul este mai prestigios, cu atât punctajul regizorului este mai mare. S-a întâmplat, de-a lungul timpului, ca unele proiecte care au luat nota 8,50 la scenariu să fie depășite de un proiect de nota 6, cu un regizor care fusese la 100 de festivaluri, cu un scurtmetraj. De exemplu: Punctajul lui Pița este 0, punctajul lui Mungiu este 400. Derapajele acestea însă se pot corecta.

- Ați făcut propuneri?

- Aş fi avut mai multe idei pe care să le discut, dar am fost exclus din start. Reprezint 350 de cineaşti, oameni care au o experienţă în cinematografie. Bănuiesc că acest Guvern va rezista doar până în toamnă şi întrebarea mea este de ce trebuie neapărat să schimbăm prin ordonanţă de urgenţă un lucru care funcţionează. Marea problemă e să pună mâna pe fondul cinematografic şi să-l dirijeze cum vor. Grupul de lucru la proiectul de lege ridică semne de întrebare: Florin Mihăilescu – prieten al doamnei ministru Corina Şuteu, Oana Radu - fostă asistentă a Corinei Şuteu din perioada ICR New York, avocatul Ionuţ Colan este partener al firmei de avocatură a doamnei Ileana Buzoieru, ce reprezintă în justiţie interesele mai multor firme ale lui Tudor Giurgiu, Alex Trăilă este fostul manager TIFF, Tudor Giurgiu este proprietarul mai multor case de producție și membru în Consiliul de Administrație al RADEF România (ceea ce este o incompatibilitate), Corina Şuteu şi Andrei Rus.

- Cum ați aflat ce se întâmplă la Minister?

- La început, a fost secretomanie. Când şi-au dat seama că am aflat, au dat un comunicat. Au fost proteste, pentru că orice modificare trebuie făcută cu consultarea breslei, a tuturor uniunilor de creaţie. La ora actuală, fondul nu se poate lua decât printr-un concurs CNC cu repartiţie clară, 49% producătorul, 51% CNC. Fondurile sunt nerambursabile şi trebuie să respecţi nişte reguli. Dacă îl scoţi de la CNC şi faci un fond cinematografic privat, apoi dai 100%, începe nebunia. De aceea spun că, sistemul după care funcționăm, chiar cu imperfecţiuni, face o selecție. E suspect că se doreşte ca modificările să se facă repede, printr-o ordonanţă de urgenţă, în vacanţa parlamentară.

- Câte producții sunt finanțate de CNC?

- În 1999 s-a făcut un film, în 2000 niciun film. De când a venit Sergiu Nicolaescu, au început să se facă 10 filme. Acum se fac între 13 şi 15 filme. 5-6 sunt lungmetraje. Se mişcă. La ultimul concurs s-au aprobat 13 titluri.

Șuteu a promis că va ține cont de observațiile nemulțumiților

Alături de alți 47 de cineaști, Ioan Cărmăzan a trimis la sfârșitul lunii trecute o scrisoare ministrului Culturii - Corina Șuteu (foto) -, în care semnatarii au cerut să fie reprezentaţi în grupul de lucru însărcinat cu elaborarea şi propunerea noilor reglementări, asemănătoare celor din celelalte ţări europene. „Legea după care funcționăm de 20 de ani nu e perfectă, dar am tot îmbunătățit-o. Acum se vrea ca dintr-o instituție care gestionează tot, să se transforme în trei instituții: arhiva, instituția care face filme și Institutul cinematografic. Birocrația se multiplică și deciziile vor fi tergiversate. În momentul în care vrei să iei aprobările va trebui să treci pe la toți”, spune regizorul Ion Cărmăzan. În scrisoarea de răspuns, Corina Șuteu le-a promis nemulțumiților că va ține cont de observațiile lor, dar nu i-a invitat la consultări.

De ce crede Cărmăzan că noul proiect nu va funcționa

Președinte UARF, regizorul Ioan Cărmăzan, spune că noua lege nu va face decât să tragă înapoi cinematografia. „Au găsit un proiect de când încă trăia Sergiu Nicolaescu și se dorea reorganizarea CNC-ului prin înființarea Institutului Cinematografic. Institutul ar fi coordonat și ar fi preluat fondul CNC. S-a constatat însă că, legal, Institutul nu ar putea să aibă patrimoniu și nici să organizeze concurs. Ar fi avut statutul Institutului Cultural Român. În concluzie, un organism s-ar fi transformat în trei organisme și ar fi proliferat birocrația. S-au agățat de acest proiect și vor să-l facă foarte repede. Susținem că se pot aduce îmbunătățiri la CNC, dar mi se pare normal să ne consultăm. Cu cât suntem mai diverși, cu atât suntem mai constructivi. Mare problemă este că, după viziunea lor, ne vom întoarce în comunism, pe când filmele erau subvenționate în procentaj de 100%. E imposibil”, a explicat Ioan Cărmăzan.

Tudor Giurgiu dă vina pe presiuni europene

Ministrul Culturii a promis o lege nouă pentru cinematografie, iar din grupul de lucru a făcut parte și regizorul Tudor Giurgiu. Contactat de EVZ, acesta recunoscut că sunt probleme de comunicare. „Consilierul ministrului, Andrei Rus, a trimis email tuturor din industrie și a cerut opinii pe marginea textului. Au venit multe reacții din partea breslei, dar nicio reacție de la semnatarii scrisorii. Directoarea CNC a fost invitată la o consultare unde și-a expus punctul de vedere. Legea trebuia schimbată deoarece trebuia să se alinieze cu legislația europeană. În 2013, Comisia Europeană a emis «Cinema communication» care spune că toate statele membre trebuie să-și alinieze legislația în termen de un an. Problemele sunt legate de modul în care se acordă banii, procentul de finanțare a producțiilor, specificațiile tehnice etc. România nu făcuse modificările și aveam o presiune din partea Comisiei”, a explicat cineastul. În ceea ce privește fondul privat, Giurgiu spune că sursele pentru finanțarea filmului românesc s-au diminuat. „Anul acesta, în luna martie, în CNC mai erau vreo 4 milioane de lei. Există riscul să nu se mai facă al doilea concurs de proiecte, cel din luna septembrie. E limpede că, dacă nu se face o modificare legislativă pentru a crește sumele din fondul cinematografic, există riscul ca cinematografia să intre în colaps. În rest nu s-a schimbat nimic. În propunerea de text nu am introdus nicio prevedere despre cum se va desfășura concursul. E o chestiune ce se va discuta ulterior, în regulamentul CNC”.