REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. Interceptările pot fi făcute NUMAI ÎN CURSUL PROCESULUI

REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. Interceptările pot fi făcute NUMAI ÎN CURSUL PROCESULUI

Comisia de revizuire a Constituţiei își continuă atacul la adresa Justiției. După ce ieri i-a scos pe parlamentari din jurisdicția ÎCCJ, astăzi Constituanta a decis că interceptările se pot face numai în cursul procesului penal. Totodată, arestarea preventivă nu mai poate fi dispusă decât după începerea urmăririi penale.

"Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, înregistrarea în mediul ambiental, localizarea sau urmărirea prin GPS, ori prin alte mijloace electronice de supraveghere, înregistrarea de imagini, obţinerea listei convorbirilor telefonice ori alte asemenea tehnici prevăzute de lege se dispun de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi numai în cursul procesului penal", se arată în amendamentul adoptat în Comisia de revizuire la propunerea Asociaţiei Magistraţilor din România. Mediafax.ro mai transmite că membrii comisiei au eliminat textul care permitea procurorului să dispună pentru 48 de ore, în cazuri de urgenţă deosebită, interceptarea comunicaţiilor. Cu frică de "mascați" Comisia a adoptat și un alt amendament propus de AMR, care prevede că arestarea preventivă se dispune doar după punerea în mişcare a acţiunii penale. Textul amendamentului, însuşit integral de Comisia de revizuire, este următorul: "În mod execepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, în condiţiile legii, şi numai în cursul procesului penal, după punerea în mişcare a acţiunii penale". Amendamentul a fost votat de majoritatea membrilor Comisiei de revizuire, înregistrându-se doar un vot împotrivă. În forma actuală a Constituţiei, se prevede doar că "arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal". Adoptarea amendamentului AMR a fost justificată de către senatorii Ioan Chelaru şi Daniel Fenechiu, care au arătat că textul propus de AMR e extrem de complex şi acoperitor. Fenechiu a arătat că judecătorul reprezintă în sine o instanţă de judecată, iar înlocuirea cuvântului "judecător" cu sintagma "judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei" va duce la situaţia în care numai acest judecător să poată dispune, şi nu un alt judecător de la o altă instanţă, situată pe aceeaşi rază teritorială cu Parchetul care formulează sesizarea. Totodată, Fenechiu a mai spus că introducerea sintagmei "după punerea în mişcare a acţiunii penale" va apropia România de un stat de drept, fiind exclusă posibilitatea ca un cetăţean să fie ridicat cu "mascaţii" de acasă. "E o garanţie a respectării drepturilor fundamentale ale omului. Nu avem voie să ratăm această oportunitate, să prevedem în text sintagma «după punerea în mişcare a acţiunii penale»", a spus Fenechiu. Probele ilegale, doar în apărarea acuzatului Un alt amendament la proiectul de modificare a legii fundamentale face posibilă folosirea probelor obţinute ilegal doar în cazul în care acestea sunt în favoarea acuzatului. "Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal, cu excepţia cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat", se arată în noua formă a alineatului 14 al articolului 23 din inițiativa de revizuire. Amendamentul a fost formulat de senatorul PSD Ioan Chelaru şi adoptat în unanimitate de membrii comisiei de revizuire. Președintele nu mai prezidează ședințele CSM Preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, Crin Antonescu, a declarat că din noua Lege fundamentală a fost eliminat articolul care prevede că şeful statului prezidează şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii.

"Articolul acela care spune că preşedintele ţării prezidează şedinţele CSM a fost eliminat. Dacă acest CSM este reprezentantul şi apărătorul independenţei justiţiei atunci el nu poate fi prezidat de cineva din afara sa, reprezentant al altei puteri sau reprezentant al sistemului politic în faţa justiţiei," a explicat Antonescu, conform Agerpres. CITIȚI ȘI:

  • Aleşii, scăpaţi prin Constituţie de braţul lung al ÎCCJ
  • REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. 19 organizaţii civice cer dezbaterea publică a proiectului
  • REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. Parlamentarii NU VOR MAI FI JUDECAȚI de ÎCCJ
  • REVIZUIREA CONSTITUȚIEI. S-a eliminat articolul care EXCLUDEA președintele României din rândul puterilor în stat
  • Ilie Sârbu: Referendum de o singură zi pentru Constituție. Antonescu: "Nu suntem în acea fază"

Ne puteți urmări și pe Google News