După ce românii din Diaspora au stat la cozi kilometrice să poată vota la alegerile prezidențiale, deputații s-au gândit să respingă proiectul de lege care introducea votul prin corespondență.

Astfel, pe 9 decembrie, în calitate de cameră decizională, Camera Deputaţilor a respins proiectul iniţiat de Eugen Tomac privind introducerea votului prin corespondenţă pentru alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, niciun deputat neluând cuvântul la acest proiect.

Iniţiativa legislativă a fost respinsă cu 203 voturi, fiind înregistrate de asemenea 84 de abţineri şi 8 voturi împotrivă.

Comisiile de administraţie şi juridică au apreciat că acest sistem de vot prezintă vulnerabilităţi semnificative din punctul de vedere al siguranţei procesului de votare.

,,Politicienii au ales din nou interesul lor meschin,,

Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, anticipând acest moment, explica pe 19 noiembrie, că votul prin corespondenţă pentru prezidenţiale va fi discutat peste cinci ani, când va fi viitorul scrutin, el arătând că în acest moment prioritară este elaborarea unei legi pentru alegerile parlamentare care să includă acest tip de vot.

,,Respingerea proiectului legislativ al PMP (iniţiat de Eugen Tomac) privind votul prin corespondenţă, printr-o alianţă PSD - PNL, arată că politicienii din România n-au înţeles nimic din revolta românilor de la urne din 2 şi 16 noiembrie. În loc să ia o măsură care ar garanta posibilitatea ca românii din afara graniţelor să voteze nestingheriţi şi să nu se mai repete cozile uriaşe de la Paris, Londra, Bruxelles sau Torino, politicienii au ales din nou interesul lor meschin, limitând, de o manieră artificială, drepturile cetăţenilor,, arăta președintele PMP Elena Udrea.

Ulterior, deputatul PMP Eugen Tomac a anunţat că a iniţiat două proiecte de lege, unul privind votul electronic şi altul privind votul prin corespondenţă pentru cetăţenii din străinătate, pe care le va supune dezbaterii publice, parlamentarii care doresc să aducă amendamente putând să fie coiniţiatori.

Mii de români din străinătate au stat la cozi imense pentru a vota, în ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale

Revizuirea Constituției, la anul

Pe vremea USL-ului, mai exact la începutul anului 2013, s-a lansat ideea revizuirii Constituției. Povestea a fost pusă pe hârtie în februarie 2013 când s-a înfiinţat comisia specială pentru revizuire, condusă de preşedintele PNL de atunci, Crin Antonescu. În luna iunie,  proiectul de revizuire a fost gata și în septembrie ar fi trebuit să intre în dezbaterea Parlamentului. Numai că, proiectul a stârnit o serie de controverse. Consiliul Legislativ nu a fost de acord cu mare parte dintre propunerile Comisiei de revizuire, iar Comisia de la Veneția a sesizat și ea anumite aspecte ce trebuia modificate.

Mai mult, Parlamentul a adoptat legea prin care cvorumul de prezenţă în cazul referendumului era redus de la 50% la 30%. Numai că,  CCR a decis ca  reglementarea privind cvorumul de 30% să se aplice după un an, mai exact din decembrie anul acesta.

Ruperea USL dar și un referendum organizat cu un prag de prezență de 50% a dus la schimbarea planurilor.  Prin urmare, revizuirea Constituției ar putea avea loc, ,,undeva prin 2015,, spunea șeful comisiei de revizuire, Crin Antonescu.

,,Eu cred că anul acesta, care este foarte încărcat, toată lumea va fi concentrată pe alegeri, nu cred că mai putem discuta de trecerea prin Parlament a unui proiect de revizuire. Putem discuta de finalizarea proiectului de către comisie și la începutul sesiunii din februarie 2015 să putem intra în Parlament,, lămurea lucrurile senatorul Ioan Chelaru.

Regionalizarea,  declarată ,,moartă"

Împărţirea României în regiuni de dezvoltare, un alt proiect important pentru USL , a fost amânat după ce liberalii și pesediștii s-au despărțit, iar la ușă au bătut alegerile.

Regionalizarea nu se va face anul acesta, nici nu se va mai discuta despre ea, din cauză că este un an electoral, anunța într-o conferinţă de presă ținută la începutul acestui an prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis.

"Regionalizarea, deocamdată, e moartă. Tot. Totul", a răspuns Iohannis. El a precizat că "nici comisia în care se discută procesul de regionalizare nu dă semne că învie". "Anul acesta cred că nici nu se mai discută. Chiar sunt chestiuni care nu se pot discuta sub presiunea unor sesiuni de alegeri", a explicat el.

Încă din 2013, de la constituirea comisiei liberale de regionalizare, Klaus Iohannis a spus în repetate rânduri că liberalii nu se grăbesc şi că este nevoie de o analiză serioasă înainte de a lua decizii.