REPLICĂ de SENZAȚIE în SENAT. Reacția ministrului ECONOMIEI

REPLICĂ de SENZAȚIE în SENAT. Reacția ministrului ECONOMIEI

Ținta unei moțiuni simple în Senat, venită din partea opoziției PNL-USR, ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă i-a ironizat pe cei care i-au cerut demisia cu un discurs care i-a lăsat fără grai pe cei care l-au criticat, de-a lungul timpului: „Vă cer scuze pentru că nu i-am găsit nici pe Daniel, nici pe Dorel Andrușcă, așa că în fața dumneavoastră, astăzi, am venit eu, Dănuț Andrușcă, în semn de respect și de bună-credință, pentru a discuta subiecte serioase și importante pentru România”. Andrușcă a declarat că deși „ordinul pe unitate la partid este să fie depusă o moțiune” și „ei l-au executat cum s-au priceput”, el a arătat că țara noastră este „lider european în ceea ce privește creșterea producției industriale” și a înregistrat „cel mai mare ritm de creștere a numărului de angajați în primul trimestru din 2018, o creștere de 1,9%”.

Moțiunea simplă depusă de parlamentarii PNL-USR care i-au cerut demisia ministrului Economiei, Dănuț Andrușcă, a fost respinsă cu 70 de voturi „împotrivă”, 37 de voturi „pentru” şi nouă abţineri. Votul senatorilor a fost precdat, însă, de un discurs coerent şi acid, total neaşteptat faţă de atitudinea tăcută sau fără reacții mediatice a oficilialului care ține frâiei economiei românești.

„Vreau să încep prin a-mi cere scuze pentru că timpul de lucru al Senatului de astăzi este ocupat cu dezbaterea acestui text, care este, în fapt, o compunere de interpelări, nu o moțiune”, a declarant Dănuț Andrușcă.

Ministrul Economiei a adăugat: „Dacă inițiatorii acestui demers erau realmente preocupați de subiectele pe care le ridică, puteau să interpeleze Ministerului Economiei și îi asigur că primeau deplina noastră cooperare”. El a spus că „senatorii PNL și USR nu se sfiesc, în alte condiții, să ia la întrebări Ministerul Economiei, dovadă cele 14 interpelări formulate până în prezent de senatorii PNL și USR, toate primind răspunsuri”.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Dar asta este, dacă ordinul pe unitate la partid este să fie depusă o moțiune, ei l-au executat cum s-au priceput. Până la urmă, și Opoziția de alibi tot Opoziție se cheamă”, a precizat Andrușcă.

Ironic, el a contraatacat criticile venite din partea Opoziției: „Vreau să-mi cer scuze pentru că nu i-am putut găsit nici pe Daniel, nici pe Dorel Andrușcă, așa că în fața dumneavoastră astăzi am venit, eu, Dănuț Andrușcă, în semn de respect și de bună-credință, pentru a discuta subiecte serioase și importante pentru România și economia românească”.

În context, Dănuț Andrușcă a subliniat că o informație făcută public săptămâna trecută chiar de către Eurostat arată că România este lider european în ceea ce privește creșterea producției industriale. „Creșterea anuală a producției industriale în luna aprilie a fost de 6%, a doua din UE. Totodată, România a înregistrat și a doua cea mai mare creștere trimestrială a producției industriale: plus 2,1%. Cu alte cuvinte, industria, motorul economiei românești, funcționează și funcționează chiar bine, sustenabil”, a punctate Dînuț Andrușcă.

Ministrul Economiei a adăugat: „O altă informație importantă pe care trebuie să o aveți în vedere este că România a înregistrat cel mai semnificativ ritm de creștere  a numărului de angajați în primul trimestru din 2018: o creștere de 1,9%.  Cabinetul Dăncilă este o echipă unită care pune în aplicare programul de Guvernare și care reușește să obțină rezultate certificate de către forurile economice international”.

Andrușcă i-a numit pe cei care „aruncă pe piață” informații alarmiste „Cavalerii Apocalipsei. „Știu, toate astea nu sunt vești bune pentru cavalerii apocalipsei economice din Opoziție, dar realitatea bate propaganda. Iată cum arată această realitate, recunoscută la nivel internațional: Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au îmbunătățit prognozele de creștere economică a României pentru acest an, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1% și se apropie din ce in ce mai mult de estimările din Programul de Guvernare”.

În discursul său, ministrul Economiei a explicat: „Este dincolo de orice dubiu că ambele instituții internaționale evidențiază parcursul ascendent al României, iar estimările lor – de regulă pesimiste față de realitatea efectivă – admit acum rezultatul bunei guvernări a Cabinetului Dăncilă, reflectat într-o creștere a PIB mult peste media UE”.

Liberalii au acuzat, în textul moțiunii, că Transelectrica „a fost atât pentru foştii miniştri PSD ai Economiei, cât şi pentru actualul ministru un sac fără fund din care au fost alimentaţi cu bonusuri uriaşe membrii conducerii”.

Față de acest aspect, Dan Andrușcă a replicat; „Transelectrica a obținut un grant de 27 de milioane de euro de la Comisia Europeană, pentru construirea liniei de 400 kV Cernavodă-Stâlpu; a finalizat și a pus sub tensiune liniei de 400 kV de interconexiune cu Serbia- Reșița-Pancevo, după 4 ani de lucrări și blocaje; și a demarat procedura de înlocuire a sistemului informatic de conducere operativă a Sistemului Energetic National – EMS SCADA, aflat de ani de zile într-o stare avansată de uzură tehnică și morală”.

Vă prezentăm declarația integrală a ministrului Economiei:

„Domnule Președinte Tăriceanu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să încep prin a-mi cere scuze pentru că timpul de lucru al Senatului de astăzi este ocupat cu dezbaterea acestui text, care este, în fapt, o compunere de interpelări, nu o moțiune.

Dacă inițiatorii acestui demers erau realmente preocupați de subiectele pe care le ridică, puteau să interpeleze Ministerului Economiei și îi asigur că primeau deplina noastră cooperare. De altfel, senatorii PNL și USR nu se sfiesc, în alte condiții, să ia la întrebări Ministerul Economiei, dovadă cele 14 interpelări formulate până în prezent de senatorii PNL și USR, toate primind răspunsuri.

Dar asta este, dacă ordinul pe unitate la partid este să fie depusă o moțiune, ei l-au executat cum s-au priceput. Până la urmă, și Opoziția de alibi tot Opoziție se cheamă.

Totodată, vreau să-mi cer scuze pentru că nu i-am putut găsit nici pe Daniel, nici pe Dorel Andrușcă, așa că în fața dumneavoastră astăzi am venit, eu, Dănuț Andrușcă, în semn de respect și de bună-credință, pentru a discuta subiecte serioase și importante pentru România și economia românească.

Doamnelor și domnilor senatori,

Voi folosi prilejul acestei interpelări extinse, pentru că, repet, nu este o moțiune, pentru a informa Senatul României, și întreaga opinie publică, în legătură cu starea economiei românești și cu activitatea Ministerului Economiei. 

Referitor la economia românească, încep prin a vă furniza o informație făcută public săptămâna trecută chiar de către Eurostat: România este lider european în ceea ce privește creșterea producției industriale. Creșterea anuală a producției industriale în luna aprilie a fost de 6%, a doua din UE. Totodată, România a înregistrat și a doua cea mai mare creștere trimestrială a producției industriale: plus 2,1%. Cu alte cuvinte, industria, motorul economiei românești, funcționează și funcționează chiar bine, sustenabil.

O altă informație importantă pe care trebuie să o aveți în vedere este că România a înregistrat cel mai semnificativ ritm de creștere  a numărului de angajați în primul trimestru din 2018: o creștere de 1,9%.

Cabinetul Dăncilă este o echipă unită care pune în aplicare programul de Guvernare și care reușește să obțină rezultate certificate de către forurile economice internaționale.

Știu, toate astea nu sunt vești bune pentru cavalerii apocalipsei economice din Opoziție, dar realitatea bate propaganda.

Iată cum arată această realitate, recunoscută la nivel internațional:

Atât Fondul Monetar Internațional, cât și Banca Mondială și-au îmbunătățit prognozele de creștere economică a României pentru acest an, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1% și se apropie din ce in ce mai mult de estimările din Programul de Guvernare. 

Este dincolo de orice dubiu că ambele instituții internaționale evidențiază parcursul ascendent al României, iar estimările lor – de regulă pesimiste față de realitatea efectivă – admit acum rezultatul bunei guvernări a Cabinetului Dăncilă, reflectat într-o creștere a PIB mult peste media UE.

Deciziile adoptate în acest an, dintre care vreau să enumăr doar două elemente foarte importante: înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și simplificarea legislației achizițiilor publice, sunt elemente de natură să încurajeze investițiile.

În acest context, vreau să fac referire și la  Fondul Național de Investiții.  Vă pot spune că Ministerul Economiei participă cu 4 societăți la acest proiect extrem de important pentru dezvoltarea României. Este vorba despre Cuprumin, IAR, Societatea Națională a Apelor Minerale și Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de ridicat și Recipientelor sub presiune. Despre Fondul Suveran se poate discuta mult, dacă interlocutorul este de bună credință. Având în vedere faptul că reprezentanții Opoziției au o părere deja formată în legătură cu acest subiect, aleg să mă adresez opiniei publice.

Fondul Suveran va pune în valoare capacitatea economică a companiilor de stat pentru crearea de noi unități economice și pentru investiții în infrastructură. Modele existente pentru acest Fond Suveran există și dau rezultate în țări precum Norvegia, Franța, Italia, Polonia sau Statele Unite ale Americii.

Principalele efecte ale Fondului Suveran se vor vedea în economie cât de curând. Până în anul 2020, Produsul Intern Brut va avea o creștere suplimentară de 20 miliarde de lei, iar prin construcția de noi fabrici și prin celelalte măsuri prevăzute, tot până în 2020, activitatea Fondului va genera 42.000 de noi locuri de muncă, bine plătite, mai ales în zonele slab dezvoltate, cu șomaj ridicat și salarii mici. La acestea se adaugă multe alte locuri de muncă generate pe orizontală de IMM-urile care vor deservi unitățile de producție înființate de către Fondul Suveran.

Din compunerea care se dorește moțiune, ar reieși că inițiatorii sunt curioși în legătură cu modul în care se vor realiza investițiile Fondului Suveran. Nu îi creditez pe inițiatori de un interes real referitor la acest subiect, dar din respect pentru Senatul României și pentru românii care vor urmări această dezbatere, voi explica de unde vor veni banii Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. Sunt prevăzute 4 surse de venit pentru acest Fond:

  1. Dividende – în următorii 3 ani, FSDI va încasa dividende în valoare totală de aproximativ 10 miliarde lei.
  2. Emiterea de obligațiuni, care vor fi cumpărate de alte fonduri de investiții, în special de fondurile de pensii private care ar fi interesate să investească obligațiunile FSDI care vor avea un randament mai bun. Din această sursă se estimează că în următorii 3 ani, se vor obține venituri de 15 miliarde lei.
  3. Atragerea altor parteneri, în special din mediul privat, care să participe alături de FSDI la proiectele investiționale. S-a estimat că în următorii 3 ani, FSDI va putea atrage investiții de 30 miliarde lei.
  4. Fondul de privatizare. Capitalizarea inițială a FSDI din fondul constituit la Ministerul Finanțelor din privatizările realizate de-a lungul timpului. Suma aproximativă: 9-10 miliarde lei.

Vedeți, deci, de ce cineva i-ar putea acuza pe inițiatori că mint și dezinformează când spun că pentru crearea Fondului Suveran vor fi folosiți bani de la Trezorerie? Și de ce o voce a rațiunii îi poate acuza de faptul că introduc o stare inutilă de panică, atunci când afirmă că se va pune o presiune și mai mare pe lichiditatea de pe piață și se va ajunge, din acest motiv, la o explozie a ratelor de dobândă?

Domnilor senatori de la PNL și USR: Folosiți orice fel de pretext pentru a speria românii în legătură cu ratele și dobânzile, din interese pe care nu le cunosc, dar care sigur nu au nimic de-a face cu politica bunului-simț pe care o tot clamați. În treacăt fie spus, dacă ați fi citit legea Fondului Suveran, ați fi știut că este în responsabilitatea Ministerului Finanțelor, nu al Economiei, dar așa înțelegeți dumneavoastră politica bine-făcută: cu o documentare șubredă. Ca să nu mai zic, că dați v-ați fi obosit măcar să citiți raportul comisiei sezisate pe fond ați fi aflat că nici Transelectrica, nici Transgaz nu fac parte din acest fond, pentru nu pot fi reuniți sub aceeași umbrelă producătorii și transportatorii de energie.

Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru că s-a făcut referire la companiile din portofoliul Ministerului Economiei, vă informez că acești operatori economici au planificate investiții în valoare totală de 2,9 miliarde de lei, din care doar 62 milioane de lei reprezintă finanțare din sume alocate de la bugetul statului.

Poate mai important decât atât este faptul că până la finele anului curent, operatorii economici din portofoliul Ministerului Economiei au previzionat în bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2018 reducerea arieratelor cu 53,7% față de cuantumul înregistrat la sfârșitul lui 2017. Aceste plăți restante vor fi reduse cu peste 500 de milioane de lei. Asta înseamnă o reducere a arieratelor cu mai mult de jumătate, ceea ce este o performanță notabilă. De asemenea, toți operatorii economici au implementat prevederile referitoare la trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, cu rezultate favorabile și pentru bugetul asigurărilor sociale.

Din totalul operatorilor economici aflați în portofoliul Ministerului Economiei, majoritatea sunt pe profit, iar pentru cei cu rezultate economice negative au fost solicitate planuri de reorganizare-restructurare care se află în diverse stadii de analiză.

În portofoliul Ministerului Economiei, figurează și un număr de 10 societăți intrate în procedura insolvenței în perioada 2008-2013 și aflate în diferite faze de derulare a acestui proces. De exemplu, societățile Oltchim SA și Simtex SA au plan de reorganizare judiciară aprobat. Dintre acestea, Oltchim SA este pe profit, iar profitul a fost repartizat pentru acoperirea pierderilor din anii precedenți.

Compania REMIN SA se află în procedura insolvenței (în perioada de observație) și a depus planul de reorganizare din anul 2015 în vederea aprobării de către Adunarea creditorilor. Perioada de observație se prelungește până la publicarea unei noi Legi a minelor care să reglementeze posibilitatea redeschiderii unor mine închise și situația licențelor de exploatare deținute în cazul aprobării Planului de reorganizare judiciară.

Tot în legătură cu societățile aflate în portofoliul Ministerului Economiei vreau să vă aduc la cunoștință și stadiul proiectelor care sunt aflate în derulare:

  • analiză și negocieri privind achiziția activelor Moldomin SA, scoase la vânzare de către lichidator, de către Cupru Min SA;
  • negocieri privind achiziționarea unei fabrici de îmbuteliere de către Societatea Națională a Apelor Minerale SA;
  • urmare a înregistrării unei scrisori de intenție, urmează să fie declanșat procesul de privatizare a SANEVIT SA Arad;
  • urmare a înregistrării unor scrisori de intenție, REMIN Baia Mare va iniția un proces competitiv de atragere a unor investitori care să aibă capacitatea tehnică și financiară de a exploata împreună cu societatea zăcămintele din unele perimetre miniere pentru care REMIN deține licența de exploatare;
  • în continuarea procesului de interconectare a rețelelor de gaze și electricitate ale României și R. Moldova este achiziționarea de către TRANSGAZ a activelor VESTMOLDTRANSGAZ;
  • în continuarea aceluiași proces de interconectare a rețelelor de gaz și electricitate ale României și Republicii Moldova se înscrie și interconectarea asincronă Suceava-Bălți;
  • demararea negocierilor privind achiziționarea pachetului de acțiuni la Societatea Națională a Sării pe care intenționează să-l valorifice Fondul Proprietatea;
  • Producerea de către Uzina Mecanică București a unui transportor blindat de tip Piranha 5, în colaborare cu General Dynamics din SUA.

În tot acest context, merită subliniată activitatea TRANSGAZ din acest an, care a reușit două performanțe notabile:

În primul rând, TRANGAZ a început construcția efectivă a proiectului BRUA, atât la conductă, cât și la stațiile de comprimare gaze. BRUA este un proiect strategic de interes național, susținut și de Comisia Europeană, important la nivel național și regional pentru că duce la diversificarea surselor de gaz. Valoarea totală estimată pe BRUA faza 1 este în valoare de 478 milioane de euro. Proiectul prevede construcția conductei de transport gaze naturale Podișor Recaș, în lungime de 479 km și a trei stații de comprimare la Podișor, Bibești și Jupa. Lucrările la stațiile de comprimare gaze au început la mijlocul lunii aprilie, iar lucrările de construcție au fost demarate la începutul acestei luni. 

În al doilea rând, TRANSGAZ, Transgaz a reușit să devină un actor regional în sectorul de energie, reușind să câștige procedura de privatizare a VESTMOLDTRANSGAZ, operatorul de transport gaze naturale din Republica Moldova. Contractul de privatizare a fost semnat la finalul lunii martie. În acest context, mai vreau să spun că dezvoltarea Sistemului National de Transport gaze naturale din zona de Nord Est a României, se desfășoară corelat cu proiectul gazoductului Ungheni-Chișinău. TRANSGAZ derulează acest proiect, în valoare de 152 milioane de euro, declarat de importanță națională de către Guvernul României.

După cum vedeți, se face treabă la Ministerul Economiei. Toate aceste proiecte și negocieri sunt laborioase și solicită echipa din minister. Activitatea noastră este una serioasă, iar faptul că nu facem spectacol mediatic cu munca noastră se datorează faptului că suntem preocupați de rezultate, nu de imagine.

Stimați colegi,

Tot în acest context, al muncii asidue depuse de echipa Ministerului Economiei, dați-mi voie să vă anunț că oamenii noștri au participat în mod hotărâtor și decisiv activitatea depusă în cadrul Secretariatului General al Guvernului pentru legea minelor și cea a apelor minerale.

În acest context, la începutul săptămânii trecute, a avut loc o ședință de lucru pentru definitivarea legii minelor. În această ședință a fost convenită varianta finală a proiectului de lege, în care au fost incluse și prevederile privind cuantumul redevențelor miniere. Tot cu acest prilej, s-a decis ca varianta optimă de reglementare a redevențelor să fie cea de introducere a acestora în legislația specifică fiecărui domeniu/resursă. Pentru data de 21 iunie este stabilită o altă ședință de lucru în vederea elaborării normelor metodologice pentru aplicarea Legii Minelor, norme ce vor însoți legea pe traseul de avizare și aprobare.

În ceea ce privește legea apelor minerale, în cursul acestei săptămâni, la Ministerul Economiei este programată o reuniune a grupului de lucru pentru definitivarea proiectului de lege. Acest proiect trebuie să parcurgă concomitent cu Legea Minelor, etapele de avizare și aprobare.

Pe scurt, Legea Minelor este gata, cea a apelor minerale va fi gata zilele acestea, iar cuantumul redevențelor aferent resurselor respective va fi stabilit în legea specifică.

Stimat auditoriu,

În documentul înaintat Senatului se face referire la Oltchim. Această societate se află în procedura insolvenței începând cu 30 ianuarie 2013, iar deciziile privind patrimoniul societății se iau cu acordul Adunării Creditorilor. Ministerul Economiei are calitatea de acționar majoritar și este reprezentat în procedura insolvenței de un administrator special, în condițiile legii. Ministerul Economiei, împreună cu alte instituții publice autorizate, participă activ la monitorizarea derulării procedurii declanșate de către Comisia Europeană privind posibilul ajutor de stat acordat societății Oltchim, în condițiile Directivelor Uniunii Europene.

Tranzacția de vânzare către Chimcomplex a unor active nu este întârziată, ea derulându-se în conformitate cu prevederile contractului de vânzare, iar finalizarea acesteia depinde de îndeplinirea tuturor condițiilor precedente stipulate în contract. Analiza derulării tranzacției este făcută de consorțiul de administratori judiciari și administratorul special de la Oltchim, cei care au condus procedura de vânzare a activelor. Aspectele privind modalitatea și sursele de finanțare sunt în sarcina exclusivă a cumpărătorului, iar pentru vânzător unul din aspectele importante îl reprezintă încasarea integrală a prețului convenit la termenul stipulat în contractul de vânzare a activelor. Cumpărătorul a depus scrisorile de garanție bancară cerute de vânzător.

Aspectele privind investițiile de la Oltchim cad în sarcina exclusivă a cumpărătorului și vor fi realizate în concordanță cu politica lui de business și de dezvoltare a afacerii, ținând cont și de faptul că între părți a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a unor active și nu un contract de vânzare-cumpărare a unor acțiuni. Tranzacția de vânzare este monitorizată de către Comisia Europeană și se desfășoară în conformitate cu anumite cerințe ale acesteia.

Ce este important de menționat este că, în prezent, în cadrul OLTCHIM își desfășoară activitatea aproape 2.000 de persoane, organizate în 4 sindicate. Pentru luna mai 2018 societatea prelimina următoarele rezultate economico-financiare:

  • o cifră de afaceri de 19,6 milioane de euro, din care livrări la export de 14,9 milioane de euro, respectiv 76% din cifra de afaceri;
  • un rezultat operațional EBITDA de 3,1 milioane de euro;

Cumulat pe primele 5 luni ale anului 2018 este preliminată o cifră de afaceri de 103 milioane de euro cu EBITDA de 21 milioane de euro. Sunt cele mai bune rezultate înregistrate în perioada de 5 luni ale OLTCHIM SA de la intrarea în procedura insolvenței. Comparativ cu aceeași perioadă din 2017 se înregistrează o creștere cu 16 milioane de euro, respectiv cu 18% a cifrei de afaceri și cu 11 milioane de euro, respectiv de peste 2 ori a rezultatului operațional EBITDA.

În ceea ce privește combinatul Siderurgic de la Galați, procedura de vânzare a acestui obiectiv este în faza incipientă și ea se desfășoară de către ArcelorMittal în conformitate cu anumite cerințe ale Comisiei Europene.

Domnul Viceprim-Ministru Viorel Ștefan a avut o primă întâlnire cu comisarul european pentru concurență în legătură cu derularea acestei proceduri și statul român și-a manifestat dorința de a avea un rol activ în procedurile de selecție a potențialului cumpărător și de a stabili politicile și măsurile de dezvoltare ale combinatului. În conformitate cu prevederile contractului de privatizare, aflat încă în derulare, ArcelorMittal nu poate vinde acțiunile către un terț decât după aprobarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului ce reprezintă statul român în această procedură.

La nivelul instituțiilor statului român implicate în acest proiect se desfășoară analize privind modalitatea de realizare a investițiilor asumate de ArcelorMittal și de respectare a tuturor obligațiilor asumate prin contractul de privatizare. În acest context, aspectele privind investițiile și modernizările efectuate de ArcelorMittal se analizează de către instituțiile statului, în conformitate cu prevederile contractului de privatizare și obligațiilor asumate de ArcelorMittal.

Vânzarea combinatului de la Galați se va realiza în conformitate cu prevederile legale din România și cu cerințele Comisiei Europene, iar tranzacția se va efectua sub monitorizarea Comisiei Europene și cu implicarea în mod activ a instituțiilor statului român cu competențe în acest domeniu.

Interpelarea pe care o discutăm azi face referire și la TRANSELECTRICA, cu o serie de acuzații alarmiste pe care vreau să le demontez. În primul rând, în ceea ce privește bonusurile pentru Directorat și Consiliul de Supraveghere. Până la acest moment, nu au fost onorate cererile membrilor Consiliului de Supraveghere și Directoratului pentru valorificarea componentei variabile constând în bonusul de performanță în funcție de rentabilitate acțiunilor. Mai mult, compania a înregistrat chiar la începutul lunii iunie o victorie în instanță împotriva celor care au dat în judecată Transelectrica pentru bonusuri, decizie care poate să constituie jurisprudență și pentru celelalte litigii aflate pe rol.

În urmă cu câteva săptămâni a fost numit un nou manager general la Transelectrica care se va asigura de îndeplinirea Programului de investiții al societății, program ce a fost întocmit în concordanță cu prioritățile investiționale stabilite în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pentru intervalul 2018-2027.

Transelectrica a obținut un grant de 27 de milioane de euro de la Comisia Europeană, pentru construirea liniei de 400 kV Cernavodă-Stâlpu; a finalizat și a pus sub tensiune liniei de 400 kV de interconexiune cu Serbia- Reșița-Pancevo, după 4 ani de lucrări și blocaje; și a demarat procedura de înlocuire a sistemului informatic de conducere operativă a Sistemului Energetic National – EMS SCADA, aflat de ani de zile într-o stare avansată de uzură tehnică și morală.

Sunt avute în vedere lucrări de investiții pentru:

  • Retehnologizare și modernizare a unor noduri vitale ale Rețelei Electrice de Transport – a căror prioritizare se face pe baza unei analize multisectoriale,
  • Dezvoltarea rețelei de Linii Electrice Aeriene de înaltă tensiune pentru siguranța alimentării consumului,
  • Integrarea producției de regenerabile și centrale noi din Dobrogea spre Moldova,
  • Creșterea capacității de interconexiune a Rețelei Electrice de Transport atât în interiorul Rețelei Europene a Operatorilor Rețelelor de Transport pentru Electricitate, cât și cu țările vecine din afara UE (Moldova, Serbia, Turcia),
  • Dezvoltarea infrastructurii de protecție și de securitate a Rețelei Electrice de Transport,
  • Modernizarea infrastructurii IT și telecomunicații.

Programul de investiții aferent anului 2018 este bugetat prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2018, deja aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor, care include finanțarea investițiilor pe o perioadă de 3 ani (2018, 2019 și 2020). Prin urmare, există banii necesari derulării programului de investiții. Documentul este publicat pe site-ul Transelectrica si BVB, transparent și în conformitate cu prevederile legale. Sumele necesare realizării investițiilor au fost deja prevăzute și fundamentate prin BVC-ul aferent anului 2018, care cuprinde în Anexa 4 Programul de investiții pentru anul 2018 și estimări pentru anii 2019 și 2020, cu sursele de finanțare.

Nu aș vrea să închei răspunsurile mele de astăzi, fără să fac referire și la un domeniu important al Ministerului Economiei, despre care inițiatorii demersului de azi au amintit abia în treacăt: sectorul industriei de apărare.

Ministerul Economiei are în coordonare și sub autoritatea sa Compania Națională Romarm SA cu cele 15 filiale ale sale  Tohan SA -Zărneşti, Carfil SA, Metrom SA, Fabrica de Pulberi SA Făgăraș, Pirochim Victoria SA, Uzina de Produse Speciale SA  Dragomirești, Uzina Mecanică Mija SA, Uzina Automecanică Moreni SA, Electromecanica SA Ploiești, Uzina Mecanică SA Plopeni, Uzina Mecanică Sadu SA, Uzină Mecanică Cugir SA, Fabrica De Arme  SA  Cugir, Uzina Mecanică SA  Bucureşti, Arsenal SA Reșița precum și IAR SA Brașov, Avioane SA Craiova, Romaero SA Bucureşti,  IOR SA București, Uzina Mecanică Orăștie SA, Șantierul Naval Mangalia SA.

Am reușit în acest an să facem aplicabile prevederile legii 232/2016 privind industria națională de apărare, reușind să autorizăm și să înscriem în Registru un număr de 22 operatori economici cu capital integral și majoritar de stat și un număr de 12 operatori economici cu capital privat.

Având în vedere volumul mare de investiții care trebuie realizat la operatorii economici cu capital de stat, în anul 2018, prin bugetul Ministerului Economiei aceștia beneficiază de fonduri pentru investiții necesare modernizării și retehnologizării fluxurilor de producție în valoare de 69 milioane de lei. Este cea mai mare sumă de bani alocată modernizării și retehnologizării industriei de apărare din ultimii ani.

În completare, pentru dezvoltarea programelor de investiții necesare realizării de produse militare sensibile și strategice, Ministerul Economiei a promovat Memorandumuri în Guvern cu tema ,,Aprobarea cotei din  profit ce urmează a fi repartizată pentru dividende pentru anul 2017, de către unii operatori economici cu capital de stat, aflați sub autoritatea Ministerului Economiei”.

Pentru protecția socială a personalului muncitor în anul 2018 care lucrează în societățile cu capital de stat s-au alocat la bugetul Ministerului Economiei pentru aceștia peste 35 de milioane de  lei. Banii de nucleu au început deja să fie plătiți operatorilor economici cu capital de stat din industria de apărare.

Ministerul Economiei prin operatorii economici din industria națională de apărare  participă activ la programele esențiale de înzestrare ale Armatei Române, astfel:

  • Programul național de interes strategic ,,Transportor Blindat pentru Trupe 8x8 (TBT 8x8), dezvoltat ca urmare a semnării Memorandumului de înțelegere, între Ministerul Economiei, Filiala Uzina Mecanică Bucureşti a Romarm și General Dynamics European Land Systems, în scopul colaborării pentru realizarea celor 227 de transportoare 8x8 și derivate pe platforma PIRANHA 5. Acțiuni comune pentru pregătirea și perfecționarea parteneriatului au fost deja derulate de către părți.
  • Programul Național Multianual “DEZVOLTARE A CAPABILITĂŢILOR TEHNICE ŞI OPERAŢIONALE ALE AERONAVEI IAR-99”. Ministerul Economiei desfășoară în acest moment un parteneriat cu Ministerul Cercetării și Inovării, Ministerului Apărării Naționale, Agenția de Cercetare Tehnică și Tehnologii Militare, Institutul Național de Cercetare Aerospațială ”Elie Carofil”, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Turbomotoare COMOTI și Societatea Avioane S.A. Craiova, care va fi integrator de produs.
  • Programul Național ,,Elicoptere” de transport multirol și de atac, programe de înzestrare esențiale destinate să asigure interesele de securitate ale statului român. Integratorul acestor programe va fi Societatea IAR SA.

Dați-mi voie să vorbesc și despre Șantierul Naval DMHI Mangalia, un obiectiv deosebit de important pentru mine, pentru Ministerul Economiei și pentru România. Am reușit ca în două luni să deblocăm o situație care trena din decembrie 2016, iar la finalul lunii martie am anunțat acordul în ceea ce privește parteneriatul cu DAMEN Shipyards Group. De atunci și până acum, echipa Ministerului Economiei a purtat negocieri asidue cu partea olandeză pentru a definitiva contractul de societate mixtă, condițiile și termenii asocierii. Aceste negocieri nu au fost deloc simple și nu au fost lipsite inclusiv de încercări de sabotaj politic.

Ca parte a misiunii de promovarea a intereselor statului român, a menținerii locurilor de muncă, a creșterii salariilor și a nivelului de trai, Ministerul a fost parte activă în toate aspectele sociale ale întreprinderilor pe care le gestionează. Astfel, au avut loc întâlniri cu:

  • reprezentanții Sindicatului Liber „Navalistul” din SN 2 Mai Mangalia
  • reprezentanții sindicatelor din cadrul SNS Salrom SA și medierea conflictului de muncă din societate

Doamnelor și domnilor senatori,

În final, pentru că semnatarii interpelării mi-au atacat activitatea profesională din trecut, vă rog să-mi permiteți să mai demontez câteva dezinformări.

La RAAN, în calitate de administrator special, m-am luptat cu grupurile de interese de la nivelul politicii locale pentru a de căpușa societatea. Cât despre cifra de afaceri a RAAN la momentul în care am părăsit societatea, acuzațiile dumneavoastră sunt ca bancurile cu Radio Erevan în care nu se dădea, ci se lua. Adică am reușit să opresc hemoragia de la RAAN, în sensul că nu se mai aruncau cu bani în stânga și-n dreapta.

Eu știu ce am realizat ca administrator și am conștiința împăcată, iar o minimă documentare va arăta că atunci când am fost schimbat din funcție, evident la presiunile politice ale grupurilor de interese pe care le-am deranjat, am lăsat societatea cu bani în cont și cu contracte încheiate cu Rezervele Statului și cu Nuclearoelectrica.

În ceea ce privește Cuprumin, în intervalul de timp în care am fost administrator special, compania a avut un record de producție a concentratului de cupru în anul 2016, iar în urma rezultatelor economico-financiare, compania a fost scoasă de sub administrare specială și a devenit una dintre cele mai profitabile companii din portofoliul Ministerului Economiei. Am redresat această societate strategică pentru statul român și sunt mândru că am putut-o salva!

Doamnelor și domnilor,

Așa cum vă spuneam la începutul intervenției mele, suntem în fața unei compuneri, nici măcar una reușită, și suntem în fața unui gest de tip alibi, adică o acțiune care mimează interesul față de subiecte importante, miza fiind de fapt una strict politică.

Ați considerat de cuviință să mă atacați și pe mine, așa cum ați făcut-o în nenumărate rânduri și pe doamna Prim Ministru Dăncilă și pe alți colegi din Guvern, într-un mod superficial, alarmist și sub demnitatea funcțiilor pe care le dețineți. Dumneavoastră faceți politică, noi facem administrație și guvernare. Fiecare cu ce știe și ce poate.

Eu am primit încrederea Parlamentului României pentru a implementa Programul de Guvernare, fapt pentru care vă rog să respingeți textul Opoziției și să reafirmați, astfel, încrederea într-un Program și o Echipă de guvernare care are rezultate!

Vă mulțumesc!”