Într-una din insulele superbe situate în Marea Marmara se află o şcoală de legendă. Numele idilic al insulei este Halki şi reprezintă totodată şi o instituţie teologică de mare prestigiu care şi-a deschis porţile în 1844 şi în care se predau religia greco-ortodoxă şi ritualurile aferente. Celebrul Seminar Halki, care a avut ca profesori clerici şi mireni renumiţi şi care a produs unele dintre cele mai luminate minţi ale bisericii ortodoxe a fost, din păcate, închis în 1971, printr-un decret emis de statul turc.

Seminarul  Halkia fost o şcoală care a prosperat în renume, dar, din păcate, nu a putut rezista persecuţiei minorităţii greciin Turcia. La acea vreme, la Constantinopolul era bine-cunoscut pentru numeroase şcoli impunătoare greceşti cu veche şi celebră tradiţie. Însă, cele mai de renumite erau Seminarul Halki ţi Marea Şcoală a Naţiunii. De mare consideraţie se bucurau şi şcoala de fete Zappeio şi şcoala Zografeios. Pe lângă faptul că aceste instituţii de învătământ aveau ca sediu în clădiri magnifice, ofereau şi o educaţie exemplară, relatează The Huffington Post.

Calitatea oamenilor şcoliţi la Seminarul s-a dovedit a fi una de renume mondial, nivelul ridicat de instruire fiind recunoscut nu numai în înteriorul bisericii ortodoxe, dar şi de întreaga lume creştină în ansamblul său.

În 1894, clădirea facultății teologice a fost distrusă în totalitate de cutremur devastator care s-a produs în Istanbul, dar a fost rapid reconstruită în stilul bizantin sub îndrumarea renumitului arhitect Fotiadis, fiind o adevărată bijuterie arhitecturală.

Şcolarizarea se făcea pe parcursul a şapte ani, 3 ani de liceu şi patru la Seminarul Teologic. Cu toate acestea,  funcţionarea seminarului a fost suspendată în 1971 prin ordin dat de Ministerul turc al Educaşiei, iar liceul a fost desfiinţat în mod oficial după terminarea anului şcolar 1984-1985.

Redeschiderea Seminarului Halki intervine după un un îndelung dialog cu politicienii turci, refractari la educaţia după model elen şi se datorează în principal eforturilor Patriarhiei Ecumenice.

Numeroşi politicieni din Statele Unite şi din străinătate şi-au spus punctul de vedere referitor la acestă problemă, în sprijinul cauzei exprimându-se şi fostul secretar de stat american, Hillary Clinton, care a insistat în privinţa necesităţii de a se redeschide seminarul.

Într-un raport anual publicat de către Departamentul de Stat al Statelor Unite, în 30 iulie, administraţia Obama, a cerut încă o dată Turciei să demonstreye că este o naţiune democratică care asigură libertatea religioasă, invocând necesitatea de a redeschide seminarul ortodox.

Fostul prim-ministru şi preşedintele recent ales, Recep Erdogan, a încercat să folosească redeschiderea Halki ca pe o pârghie cu privire la problema libertăţii religioase în Turcia şi în disputele bilaterale pe care Turcia le-a avut cu Grecia. Cu toate acestea, partea greacă a fost fermă, institând că redeschiderea şcolii istorice din Halki este doar o chestiune de respect pentru libertatea religioasă în Turcia, și nu o problemă de negociere cu guvernul grec.

Dincolo de asta, redeschiderea Seminarului Halki ar putea fi un instrument foarte util pentru diplomaţie turcă. Chiar dacă este adevărat că instituţia oferă Patriarhiei Ecumenice o pârghie în educaţia clericilor din Turcia, practic impactul este unul minim având în vedere abundenţa şcolilor teologice de top existente în Grecia. Şcoala ar oferi pur și simplu prestigiul unui trecut istoric, care ar putea, poate, aduna studenţii interesati de lumea ortodoxă în general.

Pentru Turcia, însă, redeschiderea Şeminarului Halki ar putea fi folosită ca o dovadă tangibilă că ţara respectă cu adevărat drepturile religioase minoritare și se îndreaptă spre integrarea europeană. Un astfel de act ar putea avea un impact important asupra imaginii țării în ochii unei lumi occidentale, care este din ce în ce îngrijorată de recentele abuzuri ale Turciei în privinţa drepturilor omului.