Actualitate
Reacția psihiatrilor la suicidul de ieri de la metrou: Depresia este o afecțiune care, adesea, scapă nediagnosticată
Valul de sinucideri din ultimele două luni i-au fpcut pe medicii Asociației Române de psihiatrie și psihoterapie și ai Alianței române de prevenire a suicidului să avertizeze asupra pericolului pe care îl reprezintă depresia nediagnosticată.
Medicii sunt de părere că este nevoie de o structurare mai eficientă a abordării afecțiunilor cu risc suicidar
Depresia este o afecțiune care, adesea, scapă nediagnosticată și, din păcate, de multe ori, este recunoscută doar atunci când are loc tentativa suicidară, uneori chiar dacă persoana își anunță din timp gândurile legate de sinucidere, se arată într-un comunicat al asociațiilor citate mai sus.
În România, avertizează medicii, deși nu există studii epidemiologice referitoare la incidența depresiei în rândul populației, se estimează că 10% din populație suferă de această afecțiune.
Obstacolele vieții cotidiene adesea precipită evoluția bolii și duc mai rapid către sinucideri cum a fost și cea de ieri, în care un bărbat și-a pus capat zilelor ăn stația Eroii Revoluției. În perioada de dinainte de Revolutie în momentul în care României i s-au cerut datele despre sinucidere, de la nivel foarte înalt, a sosit ideea cum că românii sunt o națiune atât de sănătoasa, încât nu ne interesează această problemă a sinuciderii. Drept pentru care, mai mult de trei decenii, România nu a trimis date despre sinucidere către organisme internaționale, precum Organizația Mondială a Sănătății, declara Prof. Dr. Doina Cozman, președintele Alianței Române de Prevenție a Suicidului, organizație parteneră ARPP.
Chiar și azi din păcate riscul suicidar nu este abordat corespunăator. Prea multe persoane cad fie în capcana unor reclame la tratamentele naturiste, ce apar incisiv în mediul online, fie pot fi atrase cu multa ușurință de diversi ‚vindecători’ cu ‚har oratoric’ însă fără o pregătire de specialitate care să le ofere un suport solid pentru tratament. Abordarea profesionistă a depresiei este imperios necesară. Știm că dintre toți pacienții cu depresie, jumătate nu se prezintă deloc la medic. Dintre pacienții cu depresie care sunt investigați medical, jumătate rămân nediagnosticați, iar dintre cei diagnosticați jumătate rămân netratați. În plus, dintre pacientii tratați numai un sfert sunt tratați corespunzător. scria prof.dr. Florin Tudose în 2007.
În România, frecvența cazurilor de suicid la tinerii de 15-19 ani este cu circa 50% peste media europeană și cu 21% mai mare la adulții români în vârstă de 50-54 de ani. Conform Institute for Health Metrics and Evaluation (2013), tulburarea depresivă majoră ocupă locul al doilea (după durerile de spate) în privința afecțiunilor ce determină disabilitate în România.
"În documentul ce prezintă strategia Ministerului Sănătății pentru perioada 2014-2020, autoritățile par a recunoaste că “până nu de mult timp”promovarea sănătății mintale și prevenirea tulburărilor mintale a constituit o temă “relativ neglijată ca prioritate de sănătate publică” și că există “servicii comunitare insuficient dezvoltate”, și un “model prevalent de îngrijire „invechit, necentrat pe client”. Cu toate acestea, bugetul destinat programelor naționale de sănătate mintala (www.ms.ro), reprezintă încă o parte insignifiantă din totalul bugetului programelor naționale de sănătate (0,002% in 2015).
Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) și Alianța Română de Preventie a Suicidului (ARPS) consideră că este necesară finanțarea unor programme naționale de sănătate mintală care să se implice în dezvoltarea unei abordări terapeutice mai eficace în cazul afecțiunilor cu risc suicidar.
Recomandările noastre
