Politicienii germani îşi aruncă la gunoi telefoanele produse de finlandezi. Închiderea fabricii din Bochum a devenit subiect de discursuri populiste, numai bune în campania electorală.
Politicienii germani s-au hotărât să renunţe la telefoanele lor mobile marca Nokia şi au făcut apel către toţi locuitorii Germaniei pentru boicotarea aparatelor produse de finlandezi. Reacţia vine ca urmare a deciziei Nokia de a închide fabrica din Germania, de la Bochum, care îi „va costa“ pe nemţi desfiinţarea a peste 2.300 de locuri de muncă. Cea mai mare parte a producţiei de aici va fi mutată în România, la fabrica din Jucu, lângă Cluj-Napoca. Presa internaţională asociază poziţiile ferme şi populiste ale politicienilor germani cu campania electorală pentru alegerile regionale din două landuri, scrutine ce vor avea loc peste două săptămâni. „În ceea ce mă priveşte, nu va mai fi un telefon mobil Nokia în casa mea“, a afirmat Kurt Beck, preşedintele Partidului Social Democrat, citat de AFP. „Nu-mi stă în fire să chem la boicotarea unui produs. Dar pentru mine - şi fără îndoială e cazul a numeroşi germani - numele Nokia nu mai sună bine de o săptămână“, a mai spus Beck. Ministrul german al agriculturii, Horst Seehofer, a declarat că a trecut deja la o altă marcă de telefoane mobile. Reacţii similare au avut şi alţi oameni politici: cancelarul Angela Merkel a calificat decizia Nokia de a închide fabrica de la Bochum drept un boicot, în timp ce ministrul social-democrat al finanţelor, Peer Steinbrück, a denunţat „capitalismul nomad“. Economiştii înţeleg decizia finlandezilor „Anunţul Nokia nu este foarte surprinzător“, a spus Christoph Schmidt, preşedintele RWI Economic din Essen, citat de „Financial Times“. În plus, analiştii din piaţă susţin că strategia Nokia este similară cu a multor alte companii care produc textile sau electronice şi şi-au mutat deja producţia din Germania în estul Europei, chiar înainte de anii ’90. „Decizia Nokia este absolut justificată“, a afirmat şi Christian Dreger, de la institutul economic DIW din Berlin. Costurile de producţie în România pentru un telefon mobil reprezintă a zecea parte din costurile înregistrate în Germania, după cum s-au justificat oficialii Nokia. Diferenţa este însă chiar mai mare decât susţin aceştia. În Germania, costul mediu al forţei de muncă pentru o oră ajungea, în 2006, la 32 de euro, faţă de doar 2,45 euro în România, potrivit datelor Uniunii Europene. Chiar şi în acest caz, pagubele pentru imaginea Nokia vor fi mai mari faţă de câştigurile pe care i le va aduce mutarea, susţin analiştii. Afacerea Nokia Compania Nokia este pe cale să facă o afacere imobiliară la Jucu, în judeţul Cluj. Finlandezii, ne-au spus surse din interiorul companiei, iau în calcul cumpărarea terenului de 35.000 de metri pătraţi pe care l-au primit, prin concesiune, pentru ridicarea fabricii Nokia de la Jucu.
În contractul semnat cu Consiliul Judeţean Cluj există o clauză care permite cumpărarea terenului pe care a fost construită fabrica. „Există o clauză care prevede că, după realizarea a 15% din investiţie, dar nu mai puţin de 9 milioane de euro, Nokia poate cumpăra terenul. În momentul de faţă, investiţia Nokia depăşeşte, cred, suma de 40 de milioane de euro“, ne-a declarat Viorel Găvrea, directorul Tetarom SA, firma care administrează parcul industrial. Deja, Tetarom a realizat o expertiză care a stabilit preţul terenului din zonă: 2,5 euro/mp.
După anunţarea investiţiei Nokia, în luna martie 2007, preţurile terenurilor din Jucu au avut o evoluţie spectaculoasă, urcând rapid de la 0,90 eurocenţi/mp, la peste 30 de euro/mp, în prezent. CIFRELE Oferta românilor > „Autostrada Nokia“ (35 km) - prelungire a autostrăzii Transilvania până la Jucu - 280 de milioane de euro > Modernizarea Aeroportului Cluj (până în 2009) - 95 de milioane de euro > Facilităţi parc industrial (drumuri de acces, canalizare, energie electrică) - 33 de milioane de euro > Lărgirea DN (Cluj-Dej) > Investiţia Nokia - 200 de milioane de euro
Recomandările noastre
