Editura Evenimentul si Capital

Rămășițele celor 10 luptători anticomuniști împușcați la Arad în 1958, de negăsit

Autor: | | 0 Comentarii | 683 Vizualizari

Groapa comună de la Arad, une se credea că au fost depuse cadavrele unor luptători anticomuniști condamnați la moarte prin împiușcare de fostul regim, nu a fost găsită. În urma săpăturilor efectuate zilele trecute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în Cimitirul Pomenirea din Arad "nu a fost sesizată prezenţa sau urmele gropii comune care adăposteşte osemintele victimelor". Este vorba despre rămăşiţele a zece persoane care au fost executate în 1958 în urma unei condamnări penale pentru fapte îndreptate împotriva regimului comunist.

Deși s-a săpat o suprafață de peste 100 mp, nu s-au găsit rămășițele foștilor dizidenți. IICCMER a anunţat, vineri, că a sesizat Parchetul Militar Timişoara în privinţa acestui caz, care a deschis un dosar penal. ”Cercetările judiciare vor fi în măsură să poată pătrunde în multe din problemele necunoscute ale acestui caz, inaccesibile în prezent cercetării istorice. Descoperirea unor documente de arhivă sau chiar a unor martori în viaţă care au fost implicaţi în evenimente, ar putea conduce la obţinerea unor noi informaţii care să permită localizarea mormântului comun. Pentru IICCMER, cazul rămâne în continuare deschis”, se arată în același comunicat de presă.

Partidul Muncitoresc Creștin, înființat de un timișorean

În România, în cursul anului 1955, a fost înființat Partidul Muncitoresc Creștin, după cum rezultă din documentele Securităţii, scopul invocat al acestei mişcări politice anticomuniste fiind declanşarea unei lovituri de stat ”pentru răsturnarea prin mijloace violente a ordinii sociale existente şi reinstaurarea vechiului regim politic, această acţiune fiind preconizată a se înfăptui în cursul lunii august 1956”. Un preot catolic născut la Timișoara, Szoboszlay Aladar, a fost liderul recunoscut al acestei formaţiunii politice. Împreună cu alte persoane de încredere, preotul a reuşit în condiţii de clandestinitate să adune mulţi aderenţi ce s-au organizat în grupuri subversive în mai multe zone din ţară. Arestările au început abia în toamna anului 1957, primul reţinut fiind Szoboszlay, iar în lunile următoare au mai fost arestate şi încarcerate aproape 200 de persoane, din care 57 au fost trimise în judecată, iar 10 condamnate la moarte: Szoboszlay Aladár - preot catolic, Huszár Iosif - fost moşier, ultima ocupaţie geamgiu, Kónya Ştefan - avocat, Lukács Ştefan - fost contabil, ultima ocupaţie comerciant-gestionar, Tamás Imre - învăţător, Tamás Dezideriu - funcţionar, Orbán Ştefan - funcţionar, Orbán Carol - fost moşier, Ábrahám Árpád - preot catolic şi Fîntînaru Alexandru - avocat pensionar. Au fost împușcați în noaptea zilei de 1 septembrie 1958, între orele 23.00 şi 24.00, în fața unei gropi comune.

”Deşi în aceste documente oficiale nu se specifică locul precis unde s-a desfăşurat execuţia, înţelesul ar fi că aceasta a fost în incinta Penitenciarului Timişoara, lucru care însă trebuie cercetat şi stabilit cu precizie. După execuţie, trupurile morţilor au fost predate comandantului Penitenciarului Timişoara pentru a dispune înhumarea lor. Decesele au fost oficializate abia în anii următori, fiind întocmite certificate de moarte pe baza cărora decesele au fost înregistrate în registrul stării civile de la Sfatul Popular al oraşului Timişoara, aceste consemnări fiind dispersate în perioada anilor 1960-1971”, mai arată IICCMER.

Pagina 1 din 1



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Fapt divers

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate

X