Putin vrea dotări ultramoderne, dar industria de apărare nu face față

Liderul rus a trasat obiectivele de dotare a forțelor armate, după întâlniri-maraton de patru zile, la Soci

Acest gen de reuniuni cu șefii armatei și reprezentanți ai industriei de apărare a devenit o tradiție. Se desfășoară de două ori pe an, începând din 2013, fiind discutate principalele probleme din industria militară și dotarea trupelor ruse.

De această dată s-a discutat, în special, despre Programul de Stat privind Armamentul, pentru 2018-2027. Suma alocată este de 19 trilioane de ruble, adică 250 de miliarde de dolari, pe 10 ani. Ajustată cu inflația, suma este similară cu cea alocată actualului program, 2012- 2020 - o veste bună pentru militarii ruși, la finalul unor luni de negocieri între Ministerul Apărării și Ministerul de Finanțe pe această temă.

Reguli anti-monopol

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Proiectul de lege va fi trimis Administrației Prezidențiale pentru aprobare, până la mijlocul lunii decembrie.

Serviciul Federal Anti-monopol lucrează, în prezent, la o nouă formulă prin care să reglementeze prețurile pentru achiziții militare, arată o analiză realizată de Chattam House. Noul mecanism ar trebui să îmbunătățească regulile de stabilire a prețurilor să eficientizeze achizițiile, reducând costurile de producție.

În privința noilor dotări, Putin a subliniat două priorități: industria de apă rare să mă rească pro ducția de serie - ceea ce pune presiune pe companii, care trebuie să crească rapid producția - dar și să modernizeze echipamentele militare, deși nu au mijloacele tehnice și financiare necesare. De aceea există două programe de import în derulare.

Priorități pentru industrie

Pe de altă parte, modernizarea forțelor nucleare strategice rămâne, în mod cert, o prioritate, la fel și achiziția unor sisteme de apărare antiaeriană și a unor arme ghidate de înaltă precizie. Președintele Putin a insistat asupra necesității dezvoltării unor sisteme de ultimă generație și asupra „robotizării” forțelor armate.

Dar, dacă e să dăm crezare informațiilor de până acum, vor scădea fondurile pentru cercetare-dezvoltare, ceea ce înseamnă că va scădea capacitatea de producție a sistemelor avansate și acestea vor intra cu întârziere în serviciu, un paradox care rămâne de văzut cum va fi rezolvat.

Kremlinul cere șefilor armatei să „descurajeze” amenin țările externe, iar Programul de Armament ar trebui să conducă spre acest obiectiv.