Editura Evenimentul si Capital

EVZ 25 ani

FDSC protestează față de adoptarea legii antreprenorului social

03senat_agerpres
Autor: | | 1 Comentarii | 165 Vizualizari

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile își exprima dezacordul cu privire la propunerea legislativă Legea Antreprenorului Social (numar de inregistrare la Senat L204/2011) adoptată pe 16 Mai 2011 de către Senatul Romaniei, în care este reglementat conceptul de antreprenor social.

Considerăm că atât forma propusă de inițiatorul legii, Senatorul Iancu Iulian, cât și forma adoptată de către Senat sunt în contradicție cu toate principiile europene în domeniul economiei sociale și pot aduce grave deservicii beneficiarilor finali ai economiei sociale, persoanele defavorizate. Cu toate ca preocuparea statului de a realiza mecanisme fiscale sau de a oferi sprijin instituțional entităților economiei sociale este foarte mică, este si mai grav faptul că impactul social pozitiv datorat acestor organizații în ultimii 20 de ani, nu este recunoscut la nivelul instituțiilor statului. Ne exprimăm de asemenea ingrijorarea cu privire la votarea acestei legi de către Senat in pofida avizelor negative ale Comisiilor Permanente și ale Consiliului Legislativ, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la scopul acestui demers legislativ. Aspectele contestate de către FDSC în acestă propunere legislativă sunt:  1. Inițiativa pornește, conform Expunerii de motive, de la premisa falsă că actorii economiei sociale nu există în Romania și că este nevoie de înființarea lor prin aceasta lege. Conform datelor Institutului Național de Statistică și al rapoartelor europene, în domeniul economiei sociale în Romania funcționează 2.000 de cooperative, 3.000 de case de ajutor reciproc ale salariaților și pensionarilor și alte 20.000 de organizații neguvernamentale active in toate domeniile economiei nationale. Dintre acestea peste 3.000 de organizații realizează activități economice constante, întrunind criteriile pentru a fi calificate drept intreprinderi sociale, multe au creat ateliere sau unități protejate pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap și aproximativ 2.000 furnizează servicii sociale și de ocupare, inclusiv intergrare în munca a persoanelor defavorizate din România. Cu puține excepții, ONGurile sunt  singurele entități din România care oferă servicii de ocupare persoanelor cu handicap. 2. Articolul 3 din propunerea legislativă  include în definiția antreprenorului social statul și corporațiile mutinationale/naționale si recunoaște dintre  actorii autentici ai economiei sociale (asociații, fundații, cooperative, etc) numai pe cei care au în obiectul de activitate acțiuni de antreprenoriat social sau doresc să se implice în acestea în calitate de parteneri ai statului sau companiilor. Dincolo de faptul ca antreprenoriatul social în sine nu este definit,  definiția propusă este în totală contradicție cu recomandările din Rezoluția Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială (2008/2250(INI)) care precizează:
  • economia socială s-a dezvoltat din anumite forme de organizare și/sau juridice ale întreprinderilor, cum ar fi cooperativele, societățile mutuale, asociațiile, întreprinderile și organizatiile sociale, fundațiile și alte forme existente în fiecare stat membru; întrucât economia socială cuprinde o gamă de denumiri utilizate în diversele state membre, precum „economie solidară” și „al treilea sector”; întrucât, chiar dacă nu sunt descrise ca făcând parte din „economia socială” în toate statele membre, peste tot in Uniunea Europeană există activităti comparabile care au aceleași caracteristici;
  • economia socială nu va putea prospera și nu și va putea fructifica întregul potential decât dacă beneficiază de condiții politice, legislative și operationale adecvate, ținâd cont în mod adecvat de bogăția diversității instituțiilor din economia socială și de trăsăturile specifice ale acestora;
  • invită la recunoașterea de catre statele membre a conceptului de economie socială;
  • reamintește că diversitatea formelor de întreprinderi este recunoscută in Tratatul CE,  precum și prin adoptarea statutului societătii cooperative europene;
  • invită Comisia și statele membre să sprijine și să consolideze economia socială în rolul acesteia de bun angajator și să respecte statutul special;
Conform tuturor conceptelor internaționale principala caracteristică a antreprenorul social este o caracterul eminamente privat al intervenției sale(statul sau institutiile sale nu pot fi calificați drept antreprenori sociali), iar corporațiile multinaționale/ naționale sunt structuri legitime a caror menire primordială este pur economică, al caror scop este obținerea de profit, dimensiunea sociala fiind prezenta numai in subsidiar.  Prin extinderea definiției antreprenorului social acest proiect de lege va sprijini și consolida companiile care derulează activități de responsabilitate socială, după cum vom arată mai jos. 3. Inițiatorul invocă in mod eronat legislația similară din alte state membre Uniunea Europeană. În nici un stat membru al Uniunii Europene la care face referire inițiatorul, nu există legislație care să reglementeze formarea întreprinderii sociale doar în contextul creării unui parteneriat  cu o companie multinațională. Aceasta propunere  contravine esenței întreprinderii sociale care este creată ca răspuns la o problemă locală. Initiațiva contravine spiritului unei reglementări europene, așa cum reiese el din Rezoluția Parlamentului European care menționează:
  • întrucât economia socială reprezintă 10 % din ansamblul întreprinderilor europene,
  • respectiv 2 milioane de întreprinderi și, respectiv, 6 % din totalul locurilor de muncă, și are un potențial ridicat de a genera și a mentine locuri de muncă stabile, în mare parte datorită naturii activităților sale, care nu pot fi delocalizate;
  • abilitatea economiei sociale de a genera stabilitate într-un context de economii predominant ciclice, prin redistribuirea și reinvestirea profiturilor la nivel local, dacă este cazul, prin promovarea unei culturi antreprenoriale, prin corelarea activitătilor economice cu necesitățile pe plan local, prin sprijinirea activităților aflate in pericol (cum ar fi meșteșugurile) și prin generarea de capital social.
Mai mult, actuala propunere legislativă discriminează pe rațiuni neînțelese, alte tipuri de întreprinderi cum ar fi cele mici si mijlocii, coloana vertebrală a oricarei economii sănătoase, în favoarea companiilor mari și multinaționale. De altfel Rezoluția PE subliniază faptul că ”întreprinderile din economia socială se confruntă cu mai multe dificultăți decât companiile mari, de exemplu în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor legale, obținerea de finanțare și accesul la noi tehnologii și la informații” 4. Inițiatorul nu a consultat niciuna din organizațiile cu experiență în acest domeniu sau organizațiile persoanelor cu dizabilități de a căror soartă pare ca este preocupat în elaborarea acestui proiect care contravine flagrant intereselor acestora. Ar fi o eroare ca și Camera Deputatilor să adopte o astfel de lege  fară consultarea celor care cunosc problemele grupurilor defavorizate din Romania si cele mai bune modalități de a le soluționa. Altfel o lege care ar fi trebuit sa contribuie la rezolvarea numeroaselor probleme sociale cu care se confruntă Romania va duce doar la obținerea de privilegii fiscale pentru unele companii în competițiile de achiziții publice. 5. Initiațiva confundă antreprenoriatul social cu responsabilitatea socială a companiilor (CSR). Antreprenoriatul social si responsabilitatea socială corporatistă sunt doua domenii economice distincte. Antreprenoriatul social prespune realizarea unor scopuri sociale prin activități economice în timp ce responsabilitatea socială a companiilor face parte din strategia de promovare a afacerii acestora, companiile urmarind în principal scopul realizarii profitului. A pune semnul de egalitate între ele dovedește ignorarea definițiilor și conceptelor celor mai elementare folosite în mediul de afaceri din lumea civilizată.  În opinia noastră, singura rațiune a propunerii legislative este ca fondurile cheltuite de companiile multinaționale în cadrul programelor de responsabilitate sociala să fie deductibile intregral. Responsabilitatea socială a companiilor este una morală și se manifestă indiferent de existența unor motivații fiscale. Conform definiției Comisiei Europene, responsabilitatea socială a întreprinderilor desemnează integrarea voluntară de către intreprinderi a preocupărilor sociale și de mediu în activitățile comerciale și relațiile lor cu părtile interesate. Astfel, actiunile de responsabilitate sociala sunt cele care trec dincolo de obligațiile pe care le are intreprinderea conform legii, cu scopul de a crea o percepție sau o realitate conform careia ea promoveaza interesul public. În cazul în care se dorește promovarea responsabilității sociale a companiilor multinaționale recomandăm abordarea din Cartea Verde a Comisiei Europene cu privire la  responsabilitatea socială.  Prin promovarea unei viziuni diferite asupra antreprenoriatului social considerăm ca propunerea legislativă aprobată de planul Senatului va produce un impact negativ la nivelul societății românești, și va stopa creșterea domeniului economiei sociale în România și implicit incluziunea socială a persoanelor defavorizate. Argumentele care stau la baza aprecierii noastre se bazează pe:
  • interpretarea eronata a directivelor europene în domeniul economiei sociale;
  • confuziile grave ale termenilor folosiți în expunerea de motive: antreprenor social, responsabilitate socială corporatistă, actori ai economiei sociale.
  • constituirea unei noi institutii publice (Fondul de garantare a microcreditelor) prin delimitarea incorecta a rolurilor pe care instituțiile statului și entitățile private le pot avea în furnizarea serviciilor socialedefinirea unui termen nou antreprenor social printr-un alt termen, intreprindere sociala, termen nedefinit in legislația actuală.
Acest protest este susținut și de către Nesst, Viitor Plus și Allberry.ro.



Tag-uri:

Alte articole din categoria: Fapt divers

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
Tema zilei
19:26 Tăriceanu a făcut ANUNȚUL. Ce spune despre o majoritate ALDE-PNL 16:44 Portretul-robot al VIITORULUI PREMIER. Cine vine la Palatul Victoria 16:19 Klaus Iohannis despre premier: O să REZOLV foarte REPEDE problema MAJORITĂȚII 15:12 PSD pregătește „Guvernul fără pitpalaci” 15:00 Planul chinezesc al echipei Ponta - Grindeanu 14:28 Capul fostului ȘEF SRI George Maior, CONDIȚIE pusă în PSD pentru noul Guvern 13:05 De ce nu vrea PNL să intre la guvernare 09:38 Surse: Lista scurtă de MINIȘTRI a PSD. ARTILERIA GREA a partidului intră în joc 09:28 Greșeala FATALĂ din LISTA de PREMIERI a lui Dragnea, descoperită de Băsescu 16:25 Ce spune Iohannis despre ALEGERILE ANTICIPATE 13:45 Ce ASCUNDE programul CONSULTĂRILOR la Cotroceni 12:53 STRATEGIA PNL înaintea CONSULTĂRILOR cu Iohannis. Orban NU VREA la guvernare - surse | Exclusiv EvZ 12:51 Portița matematică a lui Klaus Iohannis: PSD riscă să piardă guvernarea 10:57 Cine nu i-a RĂSPUNS la telefon lui GRINDEANU după ce a fost DEMIS 09:58 Noul premier: lista scurtă din PSD - surse 09:27 Evoluție INCREDIBILĂ în SONDAJE pentru PSD, în urma CRIZEI INTERNE. Influența SCANDALULUI asupra electoratului 08:52 Ce va face ministrul Justiției PÂNĂ în ULTIMUL MINUT, după demiterea Guvernului. Declarațiile lui Toader 00:20 Grindeanu ARE O INFORMAŢIE-BOMBĂ DESPRE ŞEFUL PSD: „I-am spus lui Dragnea…” Premierul a vorbit şi despre SCHEMA MARII TRĂDĂRI care L-A DEZAMĂGIT CRUNT 18:50 Cronica Războiului conjugal din PSD. România lui Cristoiu

Articole salvate