S-a vorbit si s-a scris atât de mult despre profeţiile lui, încât cel din spatele lor nu mai este recunoscut decât drept Marele Profet.
De foarte mult timp, asupra prezicerilor lui Nostradamus se “apleacă” savanţi, analişti, ori adepţi ai teoriilor conspiraţiei, încercând să le descifreze tâlcurile. Henry James Forman - socotit autorul celei mai documentate şi mai reputate istorii a fenomenului profetic - spunea ca Nostradamus este "profetul cel mai cunoscut care a apărut vreodată în Europa, poate cel mai cunoscut de la Biblie încoace". Conform diverselor păreri, Nostradamus ar fi ştiut despre ascensiunea lui Hitler, asasinarea fraţilor Kennedy, prăbuşirea turnurilor gemene şi despre multe altele. Dincolo de toate acestea, rar se pomeneşte faptul că, în afara profeţiilor, Nostradamus a avut activităţi demne de un medic, cofetar şi cosmetician priceput.
Virtuţi de vindecător
La începutul anului 1520 se înscria la Facultatea de medicină din Montpellier. La acea vreme, astrologia se număra printre disciplinele fundamentale în pregătirea unui medic. Epidemia de ciumă care izbucnise în 1526 în Languedoc releva virtuţile de vindecător ale lui Nostradamus. Spre deosebire de medicii timpului, care recomandau, indiferent de boală, "luarea de sânge", Nostradamus aplica un tratament bazat pe igienă şi pe preparate din ierburi bogate în vitamina C. Rezultatele înregistrate într-o maladie considerată la acea vreme fără leac îi vor aduce notorietatea. Trei ani mai târziu, îşi reia studiile la Montpellier. La scurt timp va fi şters din registrul studenţilor, fiind acuzat de practicarea meseriei de spiţer fără a avea diplomele necesare. În plus, intrase în vizorul Inchiziţiei.
Ne puteți urmări și pe Google News
Între 1530 şi 1540 călătoreşte prin ţară, iniţiindu-se în diferite leacuri populare. În anul 1529, Franţa a fost zguduită de cel mai mare flagel, ciuma bubonică, adusă de navigatori din Asia Centrală. Medicii tremurau de teama contaminării, refuzând să îi mai ajute pe bolnavi. Unul singur străbătea drumurile, neezitând să intre în casele celor loviţi de năpastă: Nostradamus. Timp de trei ani şi-a asumat riscul de a pune capăt înspăimântătorului flagel. În scrieri din 1614 este menţionat faptul că Nostradamus descoperise, în secret, un oţet aromatic cu calităţi antiseptice şi un misterios praf "împotriva oricărei contagiuni". Este adevărat că preocuparea lui principală era astrologia. Almanahurile lui anuale - calendare însoţite de observaţii astrologice, difuzate de librari ori vânzători ambulanţi în oraşe şi sate, îi aduc celebritatea. Colindând din oraş în oraş, Nostradamus culegea plantele medicinale care creşteau de-a lungul drumurilor şi amesteca prafuri obţinute din organe, ţesuturi şi excremente de animale. Rezultatul era vândut sub formă de poţiuni şi creme, la o tarabă de piaţă unde Nostradamus îşi "striga" marfa în gura mare, precum precupeţele. Nostradamus a avut cunoştinţe superioare de matematică, astronomie şi istorie.
Nu a respectat
A fost medicul curţii şi consilier personal al regelui Henric al II-lea. În prezent, laboratoarele ştiinţifice din SUA studiază carnetele de medicină ale prezicatorului. A scris profeţii despre război, foamete, ciumă, conflicte sociale, revoluţii, cutremure, inundaţii şi alte calamităţi. În mod intenţionat, nu a respectat ordinea cronologică a profeţiilor, pentru a îngreuna interpretarea evenimentelor viitoare. După cum notează cu oarecare ironie unii dintre biografii săi, „singura profeţie care i-a scăpat este propria moarte”: în 1566 moare, grav bolnav de gută şi artrită. Puţini sunt cei care ştiu că Nostradamus a “inventat” somniferele, iar după un studiu aprofundat asupra sucului de laptucă a izolat enzimele esenţiale şi a făcut o mixtură bună pentru insomnii. Prin 1560, după luni de munca asiduă, reuşeşte să realizeze un medicament împotriva scorbutului. Nostradamus şi-a demonstrat cu succes talentele de cofetar şi expert în conservarea la rece a fructelor şi legumelor. Era specialist în glazuri de zahăr ars, în diverse culori. Mai ştia să prepare şi un muştar deosebit, după o concepţie proprie. În 1555, editorul sau avea să îi publice "Tratatul de farduri şi dulceţuri" - "Traite des fardements et des confitures", care s-a bucurat de un succes enorm.
Până la sfârşitul vieţii
Pasionat de alchimie, mai exact de alchimia vegetală, el a pus la punct o serie de reţete pentru "prăjituri medicamentoase"! Nu în ultimul rând, spiritul inventiv şi comercial al maestrului s-a indreptat şi asupra afrodiziacelor. Chiar avea o reţetă secretă, pe care mulţi o vânau, fără succes însă. Era bazată pe mătrăgună, ambră, mosc, totul dizolvat într-un vin special, de Creta. Preferatul lui era un afrodiziac violent, numit "Filtrul amorului pentru Medeea". Nostradamus îi avertiza pe cei care îl utilizau: "Este bun doar pentru cei cu contract matrimonial, nu pentru amor fraudulos şi libidinoşi".
Prima soţie a lui Nostradamus a murit în 1539, la trei ani de la căsătorie. Savantul se va recăsători în 1547, cu o tânără văduvă, care a adus pe lume opt copii. În 1554 se stabileşte la Marsilia şi mai târziu se mută în Salon-de-Croux (Salon-de-Provence), unde va rămâne până la sfârşitul vieţii şi continuă întocmirea unor "reţete", cum ar fi cele pentru farduri, parfumuri şi dulceţuri cu efecte terapeutice sau pentru întreţinerea corpului, dovedindu-se un precursor al medicinii naturiste.
Recomandările noastre
