Editura Evenimentul si Capital

„Profesorul nostru, arhitectul Gheorghe Simotta, aromân din Vlaho-clisura”

Foști studenți ai maestrului au participat la deschiderea Expoziției de la Muzeul Țăranului Român
Autor: | | 2 Comentarii | 603 Vizualizari

Cu o carieră prodigioasă și o perioadă lungă de activitate, Gheorghe Simotta este una dintre fi gurile uriașe ale breslei arhitecților din România

Expoziția „Profesorul nostru, arhitectul Gheorghe Simotta, aromân din Vlahoclisura” s-a deschis la 25 octombrie, la Muzeul Țăranului Român, sala „Tancred Bănățeanu”, și poate fi văzută până pe 19 noiembrie.

Doamna arhitect Militza Sion, curatorul expoziției, a realizat un eveniment excepțional, de recuperare a memoriei Omului, Profesorului, Arhitectului, Mentorului Gheorghe Simotta (1891-1979).

Expoziția scoate la iveală o fațetă mai puțin cunoscută a mereu surprinzătorului arhitect. Așa după cum ne-a mărturisit dna arhitect Militza Sion, fosta sa studentă, apariția la mulți ani după moartea Profesorului a două caiete cu amintiri ale acestuia le-a dat foștilor săi studenți ideea să îl prezinte lumii și cu profunzimile sale umane nu numai acelea de architect.

Palatul Patriarhiei

În cadrul expoziției se regăsesc planșe, desene, fotografii ale clădirilor închipuite și realizate de marele architect. Multe fotografii în care apar prieteni de-ai săi. „În cele peste 30 de panouri (…) sunt prezentate cele mai importante lucrări de arhitectură, imagini din locurile natale ale Vlahoclisurei, din anii de școală de la Bitolia, cu prieteni, studenți și personalități contemporane lui; de asemenea, sunt expuse lucrări originale în tehnici grafice mixte din colecții particulare și din colecția Uniunii Arhitecților din România”, spune arhitect Militza Sion.

În ceea ce privește creația sa, „în ciuda diversității stilistice, puternica sa personalitate a generat o operă unitară, într-o manieră proprie”, adaugă fosta studentă. Are mai multe etape ale creației: îl inspiră școala de arhitectură românească, de la începutul secolului XX, sub influența lui Ion Mincu și a lui Petre Antonescu, apoi e perioada neoclasicului eclectic; în altă perioadă a creației „abordează în unele lucrări așa-numitul stil florentin-hispanic”, după cum notează arh. Militza Sion în catalogul expoziției, pentru că era la modă. A lăsat în urmă clădiri superbe, pe lângă care trecem zilnic, pe străzile cu nume celebre ale orașului, centrale: Atena, Aleea Alexandru, Paris, Londra, Pitar Moș, Cobălcescu etc., apoi schitul Darvari, Palatul Patriarhiei Române.

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Cultură

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate