Editura Evenimentul si Capital

Marian Preda: „Incendiul din COLECTIV a fost SCÂNTEIA care a declanșat un alt incendiu, acela al clasei politice vechi sau al unui mod de a face politică” | Vremea înterbărilor cu Robert Turcescu

Marian Preda
Autor: | | 4 Comentarii | 2931 Vizualizari

Aș face un partid ideal, pe care să-l susțin și eu din afară, format din câțiva experți din Guvernul Cioloș- inclusiv el- mulți dintre cei care știu eu că l-au refuzat, câțiva membri din partidele mari, câțiva de la BNR, mulți din marile universități”, oftează profesorul Marian Preda. Pare o idee excelentă, dar în completarea ei vine verdictul omului de la catedră, care știe să coboare rapid cu picioarele pe pământ. „Ar schimba rapid România în bine. Dar știu că nu este posibil, așa că trebuie să așteptăm o schimbare mai lentă, incrementală, de jos în sus”. De aici începe o analiză dură, dar sinceră despre starea societății românești.

- Robert Turcescu: Un eveniment tragic cum este cel petrecut la clubul Colectiv, produce în societate schimbări de durată sau doar temporare?

- Prof. Dr. Marian Preda: Sunt de ambele tipuri. Pe de-o parte sunt emoțiile puternice prilejuite de eveniment, dar și de tragediile relevate de fiecare caz în parte, de reacțiile rapide, de acțiunile bune, eroice sau de greșelile punctuale comise de indivizi și de autorități. Sunt reacțiile de genul depunerii de flori și candele, ieșitul în stradă, postări cu regrete sau reacții de sancționare a vinovaților, sunt acțiuni colective la nivel social similare cu cele dintr-o familie sau o comunitate mică în cazul unei tragedii individuale. Cu timpul acestea se vor diminua, se vor limita la comemorări periodice și se vor restrânge la familii și grupuri de prieteni și va rămâne în memoria colectivă un gen de studiu de caz, un eveniment și consecințele sale care vor fi simplificate și analizate din perspectivă instituțională.

- Și pe termen lung?

- Schimbările de durată sunt cele instituționale și instituționalizate. Schimbările instituționale, de durată, au început deja cu manifestațiile uriașe pentru care incendiul de la clubul Colectiv a fost factor declanșator, nu cauză profundă, a fost ”scânteia” care a declanșat un alt incendiu, acela al clasei politice vechi sau al unui mod de a face politică, a unui tip de relație între clasa politică și electorat. De acum înainte ori de câte ori clasa politică va trece linia toleranței cetățenilor i se va aduce aminte de clubul Colectiv. Și ca o paranteză, ce rezonanță ciudată care favorizează interpretări de toate felurile are acest nume, Colectiv...

- Trăim înconjurați de spaime: război, criză economică, nesiguranță... Care sunt principalii factori de regăsire a echilibrului social într-un astfel de context?

- Ordinea socială este dezideratul oricărei guvernări. Instituțiile publice naționale și euroatlantice trebuie să le furnizeze cetățenilor certitudini privind un viitor liniștit, sigur pentru ei și copiii lor: situație economică stabilă, situație socială stabilă, situație politică stabilă. Oamenii trebuie să aibă încredere în bănci, în companiile la care lucrează, în primari, în Poliție, în Armată, în președinte, în guvern, în partide, în mass media. Când cotația unei monede precum francul elvețian crește aberant, când apar comisioane peste comisioane la bănci, când firmele din jurul tău dau faliment și oamenii pe care îi cunoști își pierd slujbele și veniturile sigure, când nu ai siguranță pe stradă, la restaurant sau la un concert, oamenii se tem, își pierd încrederea în sistem, în instituțiile lui și în cei care le conduc.

- Ce ne ajută să regăsim echilibrul social?

- Stabilitatea, ordinea publică, previzibilitatea, rutina, ne dau liniștea de zi cu zi din care se naște încrederea. Oamenii competenți și onești puși în fruntea instituțiilor vor genera strategii eficiente, vor face instituțiile funcționale și vor restabili pe termen mediu și lung ordinea socială și încrederea în instituții.

- Nevoia societății de schimbare a clasei politice este contextuală sau are rădăcini foarte adânci? Intrăm într-o altă paradigmă socială, mai accelerată, mai nervoasă?

- Cred că românii nu au avut niciodată încredere foarte mare și de lungă durată în clasa politică. Citiți cărțile de istorie, citiți ”Moromeții” sau comediile lui Caragiale și veți vedea că există o nemulțumire de fond, moștenită, față de clasa politică, față de demagogi, extremiști, oportuniști sau ”parașutați de la centru”. Apoi există frustrările majore din perioada comunistă care nu au fost pe deplin satisfăcute de Revoluția din 1989 și de schimbările de după ea; sistemul comunismului stalinist a promovat mediocritatea și incompetența legitimate prin originea sănătoasă și a mai promovat autoritarismul centralizat, monologul, tezele de la centru și ”indicațiile prețioase” de la conducătorul suprem, toate reunite și promovate prin sintagma ”disciplină de partid”. Toate aceste practici și metode comuniste au trecut din cultura sistemului comunist sovietic în cultura PCR și apoi, prin FSN, în toate partidele de tranziție pentru că, în fapt, toate s-au desprins din el. Oamenii simțeau mai clar sau mai difuz că ethosul acesta autoritarist- comunist nu este compatibil cu democrația reală, cu libertatea și cu economia de piață și ar trebui schimbat. De aici a doua sursă a dorinței de fond de schimbare a clasei politice.

- Și după căderea comunismului?

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate