Editura Evenimentul si Capital

Procuror şef adjunct al DNA: „Diminuarea corupției din sănătate ar conduce la sporirea veniturilor din sistemul medical”

Nistor Călin
Autor: | | 0 Comentarii | 744 Vizualizari

Procurorul-şef adjunct al DNA, Nistor Călin, explică într-un interviu despre corupţia din sistemul medical, care nu se manifestă doar prin aşa-numita mită dată medicului, ci prin achiziţii de medicamente şi tehnică medicală la valori mult mai mari decât valoarea reală, ceea ce prejudiciază bugetele Sănătăţii. Interviul a fost acordat publicației online "Constanța Noastră"

Reporter: Un subiect fierbinte zilele acestea este cel referitor la greva generală pe care medicii din România ar putea-o declanşa foarte curând. Ei cer salarii decente. Conducerea DNA afirma, în primăvara acestui an, că recuperarea prejudiciului din cauzele DNA în 2014 ar putea dubla salariile medicilor. Cât de realistă este însă dublarea salariilor acestora cu scopul diminuării corupţiei din sistem?

Nistor Călin: Toate categoriile sociale din România ar trebui să beneficieze de salarii decente. Corupţia în sistemul medical nu se manifestă doar prin aşa-zisa mită dată medicului sau asistentului medical, ci se manifestă şi prin achiziţii de medicamente sau tehnică medicală la valori mult mai mari decât valoarea de piaţă, investiţii realizate în mod fraudulos, decontări frauduloase de medicamente. Acestea reprezintă doar o parte dintre manifestările corupţiei în domeniul medical şi este cert că diminuarea acestora ar conduce la sporirea veniturilor în sistemul medical.

Este adevărat că salarizarea poate fi o componentă importantă în diminuarea corupţiei, însă nu este suficientă ca unică măsură, ci ar trebui suplinită cu multe alte măsuri în cadrul sistemului medical românesc. Împrejurarea că o persoană are salariul mic şi din aceste considerente primeşte mită, nu reprezintă o apărare veridică, chiar şi din considerente sociologice, nu neapărat penale.

 

Despre prezumția de nevinovăție

Reporter: În pofida faptului că un om politic este anchetat, uneori chiar arestat preventiv, după o perioadă el se poate întoarce pe funcţie până la o decizie definitivă a instanţei. Credeți că, în cazul unui om politic, prezumţia de nevinovăţie trebuie să îi permită reluarea atribuţiilor funcţiei, deşi el se află în vizorul Justiţiei tocmai pentru presupuse fapte săvârşite din funcţia pe care o ocupă?

Nistor Călin: Orice persoană urmărită penal, judecată, se bucură de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.Este valabil pentru toţi cetăţenii, indiferent de calitatea deţinută.

Legat de funcţia deţinută în administraţie, în legislativ etc., ar trebui să existe o normă juridică potrivit căreia punerea în mişcare a acţiunii penale să atragă de drept suspendarea din funcţie.

Vorbesc despre punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru că aceasta se realizează atunci când se constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute de art.16 Cod procedură penală.

Din acel moment nu mai vorbim despre suspiciune rezonabilă, despre indicii, discutăm despre probe. Pe de altă parte, o persoană publică inculpată ar trebui să mai aibă şi onoare şi să facă un pas înapoi.

Să concluzionăm: nu depunerea unei simple sesizări penale ar conduce la retragerea din funcţie a persoanei vizată de sesizare, dar punerea în mişcare a acţiunii penale (ceea ce înseamnă existența de probe) ar trebui să conducă la această măsură.

 

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate