Editura Evenimentul si Capital

Prin decizia Guvernului, statul român a cumpărat a doua oară Cumințenia Pămîntului! | ROMÂNIA LUI CRISTOIU

Ion Cristoiu
Autor: | | 12 Comentarii | 2678 Vizualizari

Cumpărarea de către statul român a Cumințeniei Pămîntului cu suma de 11 milioane de euro a fost însoțită de o campanie diversionistă menită a convinge că decizia Guvernului dă peste margini de semnificații colosale.

Pentru a justifica afacerea, au fost convocate de Propagandă (cu p mare, pentru că propaganda diversionistă de azi bate la scor propaganda comunistă, nătângă prin raportare la cea actuală), falsuri de proporții despre destinul operei brâncușiene în anii comunismului.

S-a făcut caz astfel de ostracizarea operei brâncușiene în anii comunismului pentru ca decizia Guvernului Cioloș să apară românilor drept o a doua Înviere a lui Brâncuși dintr-un mormânt a cărui lespede a ridicat-o însuși premierul în exercițiu.

Numai că ostracizarea, existentă, a avut loc în perioada stalinistă, parte indisolubilă a unui proces valabil pentru întreaga moștenire culturală, analizat de mine pe larg în Istoria literaturii proletcultiste.

Destalinizarea a declanșat un proces complex și contradictoriu, pe care l-am putea numi reabilitarea unor mari nume ale trecutului cultural românesc : Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Constantin C. Giurescu, Ioan Lupaș.

Printre aceste momente s-a numărat și reabilitarea lui Constantin Brâncuși.

Cineva care a urmărit indignat Manipularea din ultima vreme m-a contactat pentru a-mi atrage atenția asupra unei cărți care contrazice zdrobitor campania dusă de Propagandă. E vorba de Dosarul Brâncuși, publicată de Pavel Țugui în 2001 la editura Dacia.

Pavel Țugui a fost în anii 1955-1960 șeful Secţiei de Ştiinţă şi Cultură a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, numit în acest post de Gheorghiu Dej, în cadrul Procesului de destalinizare a culturii române. În 1956, el a fost implicat în organizarea Expoziţiei omagiale Brâncuşi de la Muzeul de Artă al R.P.R., cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a artistului.

Dosarul Brâncuși pune la lucru atît documente din perioada respectivă, cît și memoriile autorului pentru a ne oferi un tablou semnificativ al efortului angajat de conducerea Partidului în 1956, sub semnul destalinizării, de a reabilita opera lui Brâncuși după o perioadă de ostracizare stalinistă.

Pavel Țugui a publicat la editura Ion Cristoiu în  1999 cartea Istoria și limba română  în vremea lui Gheorghiu Dej. Memoriile unui fost șef de Secție a CC al PMR.

Îi știu de pe vremea aia valoarea de document a memoriilor sale.

Făcut curios (recunosc, nu citisem  cartea despre Brâncuși), am procurat-o și am găsit amănunte senzaționale despre încercările oficialilor de atunci de a-l aduce pe Brâncuși în România (artistul a refuzat gestul celor considerați de el Vînduți rușilor), dar și despre felul în care au fost cumpărate opere brâncușiene (Rugăciune, Cumințenia Pămîntului) pentru a putea fi incluse în expoziția de la Muzeul de artă.

Reproduc mai jos paginile despre Rugăciune și despre Cumințenia Pămîntului, care dovedesc un adevăr revoltător:

Prin decizia Guvernului, statul român a cumpărat a doua oară Cumințenia Pămîntului.

”Fiind vorba de o sumă de bani importantă (de peste un milion de lei în 1956!), Constanța Crăciun, adjunctul ei Mihai Alexandru (cu bugetul) și Marin Mihalache au întîmpinat, la început, rezistența celor de la Ministerul de Finanțe. Au fost necesare intervenții la șefii guvernului, dar pînă la urmă, acad. Alex. Bârlădeanu, atunci «tartorul» problemelor financiare la guvern, a aprobat și restul banilor datorați dnei Stănescu-Popovici. Întîrzierea în achitarea obligației față de fosta proprietară a capodoperei Rugăciune a fost provocată și de oferta lui Gheorghe Romașcu din București de a cumpăra altă capodoperă: Cumințenia Pămîntului. Subliniez că tratativele privitoare la această achiziție au decurs mai repede, încît importanta sumă de peste un milion de lei a trebuit s-o dea guvernul în ianuarie 1957! (…)

Toate cotidianele din Bucureşti, începînd cu Scînteia şi România liberă, publică la rubrica «Informaţii» următorul text:

«La Muzeul de Artă al R.P. Române s-a deschis sîmbătă la amiază o expoziţie cu lucrări ale sculptorului Constantin Brâncuşi, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la naşterea artistului».

Într-adevăr, în acea sîmbătă, la amiază, în prezenţa unui public neaşteptat de numeros: academicieni, artişti plastici, scriitori, compozitori, artişti dramatici şi lirici, studenţi, funcţionari de stat şi partid s-a deschis Expoziţia retrospectivă Brâncuşi. Au luat cuvîntul adjunctul ministrului Învăţămîntului şi Culturii (se unificaseră în noiembrie 1956), Constanţa Crăciun, Camil Ressu şi Ion Jalea, care au evocat personalitatea artistului şi valoarea naţională şi universală a operei lui. Camil Ressu s-a referit şi la scrisorile pe care i le-a trimis lui Brâncuşi, precum şi la suferinţa acestuia în urma accidentului, menţionînd explicit că starea «gravă» a sănătăţii l-a împiedicat să fie prezent la deschiderea expoziţiei. Să nu uit: au fost prezenţi şi scriitorii Tudor Arghezi, Ion Vinea, Geo Bogza şi Al. Philippide.

Dintr-o neatenţie a lui George Ivaşcu, în Contemporanul din decembrie 1956, p. 4 apare o informaţie amplă, dar eronată în ce priveşte data vernisajului. Sub titlul EXPOZIŢIA BRÂNCUŞI, Contemporanul informa:

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate