Cu şase zile înainte de instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, un tren sârb s-a poziţionat la graniţa cu Kosovo. Este vopsit ostentativ cu sloganuri precum „Kosovo este sârbesc”, în 20 de limbi, precum şi cu alte însemne naţionale sârbe sau creştin ortodoxe.

Trenul staţionează la graniţa cu Kosovo din 14 ianuarie. Autorităţile kosovare au blocat înaintarea lui pe noua cale ferată lungă de 213 kilometri care leagă Belgradul de Mitrovica, oraş din Kosovo cu populaţie majoritar sârbă.

Autorităţile kosovare susţin că noua cale ferată este o „provocare” şi au interzis intrarea trenului pe teritoriul său.

Trenul este mai mult decât o simbolică comemorare a brutalelor războaie din Balcani din anii 1990, scrie Debka. Două armate stau din nou faţă în faţă: 60.000 de militari sârbi, inclusiv blindate şi unităţi aeriene contra unei forţe de securitate mult mai puţin numeroasă a Kosovo, care, după ce a făcut apel la rezervişti, numără circa 6000 de combatanţi.

Preşedintele sârb, Tomislav Nikolici, declara săptămâna aceasta:

„Dacă sârbii sunt ucişi, vom trimite trupele în Kosovo.”

Cu 19 ani în urmă, Serbia a fost forţată să semnez un acord de încetare a războiului din Kosovo, după ce forţele NATO au intervenit în Balcani, iar avioanele americane au bombardat capitala Belgrad.

Occidentul a recunoscut independenţa Kosovo, dar Rusia şi China încă o consideră ca o parte integrantă a Serbiei. Nici România nu a recunoscut statalitatea Kosovo.

Războiul din Kosovo a survenit în continuarea războiului din 1992 – 1995 dintre creştinii din Serbia şi Croaţia şi musulmanii din Bosnia. Şi acestui război i s-a pus capăt după ce, la intervenţia preşedintelui Bill Clinton, Serbia a fost forţată să semneze acordul de la Dayton şi să cedeze teritorii întregi Bosniei musulmane.

Pe scurt, războaiele din Balcani din anii 1990 au însemnat mai ales primul sprijin acordat de Statele Unite enclavelor musulmane din sudul Europei. Teritoriile creştinilor ortodocşi, aflate sub influenţa Rusiei, au fost drastic reduse ca întindere.

Această politică de sprijinire a musulmanilor din Balcani a fost urmată cu străşnicie vreme de 15 ani de către preşedintele Clinton şi apoi de Obama, cu sprijinul nemijlocit al cancelarului Angela Merkel.

Acest precedent este văzut astăzi, notează Debka, drept cheia care în ultimii ani a deschis Europa pentru valul de milioane de imigranţi musulmani din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

Patru ţări din sudul Europei, majoritar musulmane – Turcia, Albania, Kosovo şi Bosnia - au înlesnit afluxul de imigranţi spre vestul Europei.

Trenul sârb staţionat la frontiera cu Kosovo de câteva zile marchează sfârşitul erei lui Obama şi demonstrează refuzul Belgradului de a accepta graniţa impusă la sfârşitul secolului trecut, comentează Debka, subliniind că este de aşteptat ca garnitura de vagoane să treacă frontiera după instalarea oficială a lui Donald Trump de vineri.

Dacă este atacat de forţele kosovare, armata sârbă va răspunde foarte probabil cu o invazie.

Şi dacă nu este atacat, armata sârbă intenţionează să treacă frontiera, pentru a pune capăt uneia dintre realizările cu care fostul preşedinte Clinton se mândreşte.

Într-adevăr, o statuie a lui Bill Clinton se înalţă în piaţa centrală din Priştina, în semn de recunoştinţă pentru sprijinul acordat musulmanilor din această regiune istorică sârbă de a se rupe de tutela Belgradului.

Când se va pune în mişcare, trenul sârb îl va pune pe noul preşedinte în faţa primei sale încercări serioase, chiar înainte de a apuca să se instaleze bine la Biroul Oval. Şi încă una în care sunt implicaţi musulmani, faţă de care Donald Trump şi-a manifestat în repetate rânduri până acum adversitatea.

Trump va găsi pe biroul său, imediat după instalare, o notă urgentă adresată Statelor Unite şi Uniunii Europene de către ministrul de Externe al Kosovo, Enver Hoxhaj, în care cere sprijin în faţa agresiunii Serbiei.

O notă asemănătoare, în 1998, a adus în Kosovo o forţă de elită a NATO, formată din militari britanici.

În 2017, Kosovo poate să-şi ia gândul de la un astfel de sprijin: Marea Britanie a ieşit din UE, Uniunea este măcinată de probleme interne, Germania şi Franţa, ţările cu cea mai mare simpatie faţă de Kosovo, au alegeri anul acesta şi e greu de presupus că vor să se amestece deschis într-un conflict de partea musulmanilor, iar Trump este departe de „linia Bill Clinton – Obama”.

Şi asta nu este totul. Pe 12 iunie 1999, preşedintele rus de atunci, Boris Elţîn, a trimis un contingent pe aeroportul din Pristina pentru a bloca ocuparea Kosovo de către Occident. Acel contingent rus nu a fost retras niciodată. El încă se află la dispoziţia succesorului lui Elţîn, Vladimir Putin, dacă acesta doreşte să dea ajutor trenului sârb de a pătrunde în Kosovo.

Felul în care Rusia va acţiona va furniza un indiciu important legat de înţelegerea secretă dintre Trump şi Putin de a colabora în războiul împotriva terorismului islamic şi stoparea expansiunii musulmane spre Vest.