Preşedintele a participat la sesiunea plenară a Summitului Parteneriatului Estic de la Riga. La întoarcere, şeful statului a precizat că Summitul a făcut o evaluare a rezultatelor concrete obţinute de statele partenere în perioada post-Vilnius.

Redăm declaraţia preşedintelui

• Am participat la primul Summit al Parteneriatului Estic în calitate de Preşedinte al României. A fost cel de-al patrulea Summit destinat Parteneriatului Estic după Praga, Varşovia şi Vilnius. Mai întâi aş dori să adresez mulţumiri gazdelor letone pentru eforturile întreprinse în organizarea acestui eveniment. A fost foarte bine organizat.
• Summitul s-a desfăşurat, spre deosebire de cel anterior, pe fondul unui climat de securitate regional mult mai complex, ceea ce i-a conferit o importanţă și o atmosferă aparte. Am susţinut, în cadrul dezbaterilor, consolidarea rolului Parteneriatului Estic, ca instrument strategic pentru dezvoltarea relațiilor UE cu vecinătatea estică, pentru promovarea stabilității, dezvoltării democratice şi prosperității în întreaga regiune. Summitul a făcut o evaluare a rezultatelor concrete obţinute de statele partenere în perioada post-Vilnius, dintre care aş aminti: semnarea Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, începerea aplicării provizorii a acestor acorduri în Republica Moldova şi Georgia, implementarea provizorie a unor componente importante din Acordul de Asociere cu Ucraina, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Toate acestea sunt rezultate concrete care au permis continuarea procesului de apropiere a statelor partenere de Uniunea Europeană şi consolidarea relaţiilor în toate domeniile. 
• România a acţionat în mod constant și concret pentru avansarea procesului de asociere politică şi integrare economică a statelor partenere, inclusiv prin oferirea de expertiză în procesul de reformă şi în procesul de implementare a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb. Procesul de implementare trebuie să rămână în continuare o prioritate. De aceea, am susţinut foarte clar faptul că Uniunea trebuie să sprijine acest proces prin asistenţă financiară şi tehnică. Totodată, la Summit s-a discutat despre direcţiile de acţiune în viitor. În ceea ce mă privește, am pledat pentru o viziune ambiţioasă, strategică şi bine articulată pentru Parteneriatul Estic. 
• Am evidențiat importanţa principiului diferenţierii între statele partenere, în funcţie de aspiraţiile şi performanţele fiecăruia. Acesta implică dimensionarea sprijinului UE pe principiul more for more, adică mai mult pentru mai mult, cu o condiţionalitate pozitivă, prin care asistenţa tehnică şi financiară este acordată în linie cu avansarea procesului de reformă. Am susţinut că este necesar să menţinem deschisă perspectiva europeană pentru statele partenere care doresc să avanseze pe această cale. 
• Am apreciat ca necesară finalizarea cât mai rapidă a proceselor de ratificare a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb de către statele membre ale Uniunii Europene. Sperăm ca acest proces să se încheie până la finele anului curent. Reamintesc faptul că România a fost primul stat membru care a ratificat Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. 
• Am stabilit, de asemenea, că trebuie să ne concentrăm, în continuare, şi pe promovarea agendei de mobilitate cu statele partenere. Liberalizarea vizelor conduce la intensificarea contactelor umane, a schimburilor economice, educaţionale, culturale, pe întreg palierul dimensiunii umane. În acest sens, avem deja exemplul pozitiv al Republicii Moldova, pentru care regimul de vize a fost liberalizat în 2014. 
• Summitul de astăzi s-a încheiat cu adoptarea unei Declaraţii Comune, care stabileşte principalele domenii de cooperare, respectiv: consolidarea instituţiilor şi buna guvernanţă; mobilitate şi dimensiunea umană; oportunităţi economice; interconectare. Prin Declaraţia Summitului s-a reconfirmat dreptul suveran al fiecărui partener de a alege nivelul de ambiţie şi obiectivele la care aspiră în relaţia cu Uniunea Europeană. S-a reafirmat faptul că este prerogativa exclusivă a UE şi a statelor partenere de a decide asupra relaţiilor lor şi asupra nivelului de interacţiune. 

Parteneriatul Estic (PaE) este parte a Politicii Europene de Vecinătate (PEV) a UE şi implică, alături de statele membre UE, şase ţări din vecinătatea sa estică: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. A fost lansat cu ocazia Summit-ului PaE de la Praga, din 7 mai 2009.