Politica
Președintele evreilor din România: ”nu dorim un export de antisemitism și extremism din Ungaria”
Federația Comunităților Evreiești din România este printre puținele organizații ale unor minorități din țară care a reacționat la declararea unor cetățeni maghiari drept persoane indezirabile.
Într-un interviu acordat evz.ro, Aurel Vainer, președintele Federației, spune că salută astfel de acțiuni mai ales că, în luna care urmează, se împlinesc 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord către lagărele de exterminare naziste. Deputat al minorității evreiești din România, Aurel Vainer apreciază că interdicțiile impuse unor cetățeni maghiari cu atitudini extremiste au rolul de a-i proteja mai ales pe cei tineri.
Reporter: Sunteți printre puținii reprezentanți ai unor minorități care salută deciziile recente. Aurel Vainer: Eu mi-am expus punctul de vedere ca președinte al Federației și ca reprezentant al populației evreiești, ținând seama că orice manifestare extremistă nu poate aduce bine. Avem o experiență istorică. Știm că organizațiile extremiste din România – și ne referim mai cu seamă la mișcare legionară – au făcut atâta rău evreilor proliferând fel de fel de alegații antisemite. Noi nu putem fi indiferenți față de organizații politice care se manifestă în mod public ca organizații extremiste. Știm bine că, nu o dată, cei de la Jobbik au formulat opinii negative la adresa evreilor, cu un caracter vădit antisemit.
R: Până la urmă nu e vorba doar de vorbe și campanie electorală? AV: Nu, nu, toate au fost vorbe la început. Mișcările antisemite au dus la incidente etnice și mai grave, iar pogromurile și soluția finală care a fost aplicată dovedesc unde se poate ajunge de la vorbe. Să nu uitați că Hitler este rezultatul unor schimburi de opinii în berării. Și apoi a luat toată acea amploare, transformând omorul într-o industrie. În mai se împlinesc 70 de ani de când au început deportările evreilor din nordul Transilvaniei și există pentru noi o preocupare de a organiza diferite acțiuni în scopul de a arăta cât rău a făcut mișcarea antisemită. Congresul mondial evreiesc s-a disociat de Guvernul maghiar care a vrut să realizeze un transfer de vinovăție către ocupanții germani pentru ce s-a întâmplat acum 70 de ani, pentru că atunci Ungaria ar fi fost ocupată de Germania. Noi avem o reacție de prevenție și de neacceptare de principiu a oricărei mișcări extremiste care știm că pe unde este aduce atentate grave la democrație și drepturile omului. De aceea am aplaudat această decizie a autorităților române de a interzice aici manifestări ale partidelor extremiste din Ungaria.
R: Dar, totuși, nu poate fi invocată campania electorală pentru astfel de derapaje? AV: Ei au campanie electorală, dar pe mine nu mă interesează. Eu doresc să avem, din Ungaria, un export de antisemitism și mișcări extremiste. Putem spune, slavă Domnului, că în România nu avem niciun partid extremist. Sunt la a treia legislatură și nu am văzut nici măcar aluzii antisemite. Or, a strica atmosfera prin venirea unor reprezentanți ai partidului Jobbik aici este exact contrariul a ceea ce avem acum.
R: Aveți explicația de ce din Ungaria avem de a face cu un astfel de potențial export? AV: Există mai multe forme de antisemitism, una din forme fiind cea economică. Se manifestă atunci când, pentru a găsi un nod în papură referitor la mersul economiei, spui că evreii sunt de vină. În Ungaria sunt aproximativ 120.000 de evrei, cu diferite poziții în societate, și au apărut aceste elemente care dau vina pe evrei. Așa a apărut Jobbik.
R: Actuala putere din statul vecin ce ar trebui să facă? AV: În toamnă am participat la Congresul mondial evreiesc, organizat la Budapesta, unde a vorbit și premierul Ungariei, Viktor Orbán. La final, eu i-am strâns mâna la final, după ce a spus că va avea o ”toleranță zero față de antisemitism”. Așa a declarat, dar, vorba aceea, declarații face multă lume și cum nu stau în Ungaria nu știu exact ce se întâmplă. Dar am auzit că cei de la Jobbik sunt bine mersi, participă la alegeri, nu se știe ce se va întâmpla. Dar, la nivel european se discută despre avansul partidelor extremiste, fie de dreapta, fie de stânga. Și mulți privesc cu multă îngrijorare extremistul de stânga.
R: Ați transmis un comunicat de presă în care invocați pericolul la care sunt expuși tinerii. AV: Tineretul reprezintă o materie primă pentru inocularea celor mai groaznice idei. Tinerețea nu totdeauna înseamnă maturitate și se poate influența mai ușor cu idei extremiste. Nu uitați și șomajul care există acum în lumea occidentală și care se pare că afectează tinerii tot mai mult. Iar acești tineri, afectați și de șomaj, sunt adeseori ușor de ”agățat” prin astfel de mesaje extremiste. Din fericire, ca o observație personală, în Spania și Italia, unde șomajul este ridicat, nu au prins aceste mișcări extremiste. Dar în Grecia a apărut și un partid extremist, șovin și așa mai departe. Dar, și acolo, s-au luat măsuri drastice împotriva acestui partid.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunţat zilele trecute că a luat măsura interzicerii intrării pe teritoriul României a patru cetăţeni unguri care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, ''Mişcarea Tinerilor din cele 64 de comitate'', Oastea Haiducilor şi Jobbik, solicitând, totodată, instanţei competente declararea acestora ca indezirabili. Măsura a fost luată 'în conformitate cu dispoziţiile legale, respectiv a legislaţiei comunitare' în scopul 'preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta ordinea publică şi securitatea naţională' au precizat reprezentanţii MAI.
Recomandările noastre
