Editura Evenimentul si Capital

PR-istul Zgonea: "Marțea neagră", un proiect de RECALIBRARE a instituţiilor

02zzzzgonea_ND
Autor: | | 3 Comentarii | 909 Vizualizari

Scandalul care a avut loc, marți, 10 decembrie 2013, în Parlamentul României a fost "regizat" de Valeriu Zgonea. Președintele Camerei Deputaților a explicat, astăzi, că dezbaterea legilor controversate a făcut parte "dintr-un proiect de recalibrare a instituţiilor". Numai că, strategia sa nu a ajuns doar în instituțiile de la noi, ci și în cele din UE, ba chiar și în SUA. Mai mult, în raportul MCV "marțea neagră" a fost pomenită de patru ori în 14 pagini și s-a cerut în mod expres ca parlamentarii să respecte independența justiției.

Prezent la conferinţa "MEDIAFAX talks about Lobby", președintele Camerei Deputaților a spus că strategia sa viza atragerea atenţiei asupra Parlamentului în scopul de a aduce asociaţiile interesate, cetăţenii, oamenii care influenţează politicile publice în Legislativ, pentru a discuta fiecare proiect în parte. Mai mult, Zgonea a spus că ştia de faptul că modificările la Codul penal nu aveau să fie promovate. "Modificările la Codul penal nu au fost promovate. Ştiam că aşa o să se reacţioneze. Cei care suntem vechi în politică ştim fiecare actor politic cum reacţionează, emoţional, cum se poziţionează. Actul normativ nu a fost promovat, dar noi, Parlamentul, ne-am atins scopul: lumea a fost atentă, şi-a adus aminte că la 1 februarie intră un nou Cod penal, că trebuie dezbătute anumite chestiuni, că multe lucruri de acolo nu sunt funcţionale", a declarat Valeriu Zgonea. De fapt, pesediștii s-au certat la cuțite cu liberalii pentru a trece modificările la Codul penal. Proiectul de lege  a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.Valeriu Zgonea a spus că el l-a rugat pe preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă, să introducă în dezbatere toate legile asupra cărora s-au creat controverse la sfârşitul lui 2013, inclusiv modificările la Codul penal şi Legea amnistiei. Merită însă amintit că aceste legi au fost adoptate în comisia juridică seara târziu, departe de ochii presei." Am zis că vreau ca grupurile politice să le analizeze cu mare atenţie, le promovăm pe cele care sunt importante pentru statul român, iar pentru cele care nu sunt importante vom folosi o strategie pe care media o foloseşte de obicei şi care pentru noi, ca Parlament, ar trebui să avem companii de consultanţă ca să putem să avem un asemenea efect atât de important asupra societăţii româneşti şi ar fi un cost destul de ridicat", a spus Zgonea.El a precizat că intenţia a fost de a aduce asociaţiile, cetăţenii, oamenii care influenţează politicile publice, în Parlament, pentru a discuta fiecare proiect în parte.Rezultatul nu s-a lăsat aşteptat, iar actorii care sunt implicaţi în construcţia unei politici publice în interesul cetăţeanului s-au îndreptat imediat şi către Parlament, în condiţiile în care în ultimii ani Guvernul era obiectul interesului lor, a mai spus Zgonea. Scopul: instituțiile au început să dialogheze cu Parlamentul "Rezultatul: dezbatere publică pe amnistie şi graţiere. Nimeni nu a discutat în România despre acestă chestiune în ultimii 10 ani (...) Codul penal - trebuia să găsim o soluţie astfel încât să nu promovăm o lege, pentru că avem check and balances în România foarte bun, dar instituţiile importante, care până acum nu dialogau cu Parlamentul, să fie capabile să dialogheze cu noi şi să deschidă porţile. Eu nu puteam să deschid porţile la ANI, la CSM sau la Înalta Curte să dialogheze cu mine pentru că se considera că Parlamentul influenţează Justiţia", a spus Zgonea.Masi mult, președintele Camerei a arătat că, în luna decembrie 2013, după ce s-au pus în dezbatere legile respective, instituţiile i-au răspuns că sunt deschidse dialogului cu Parlamentul."Şi pentru prima dată, instituţiile publice româneşti încep să dialogheze stând la aceeaşi masă în interesul cetăţeanului, promovând legislaţie de calitate, perfectibilă, echitabilă, într-un mod transparent. Nu puteam discuta cu Asociaţia Companiilor care se ocupă de domeniul regenerabil. Niciodată nu a venit la Parlament în ultimii 7-8 ani. Am primit patru scrisori în decembrie. Ieri am primit patru SMS-uri: «Când ne vedem?»", a mai spus Zgonea. Magistrații de la Curtea Constituțională au respins, în unanimitate, noul Cod Penal, care acorda parlamentarilor o superimunitate. Decizia CCR vine ca urmare a sesizării făcute de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe 12 decembrie, cu privire la modificările adoptate de Camera Deputaților în "Marțea neagră". Legea amnistiei așteaptă să i se decidă soarta în sertarul comisiei juridice a Camerei Deputaților. CITIȚI ȘI:

  • Judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituțională SUPERIMUNITATEA
  • Modificările la Codul Penal, la mâna CCR
  • Superimunitatea aleşilor ajunge pe masa OSCE
  • Toni Greblă: Era preferabil ca Băsescu să retrimită Codul Penal decât să fie sesizată CC. Durează mai mult
  • Ambasadorul britanic, ÎNGRIJORAT de modificările aduse CODULUI PENAL
  • EXCLUSIV. Cum vor POLITICIENII CORUPȚI să-și protejeze averile. Cristi Dănileţ (CSM) explica MECANISMUL
  • Judecătorii condamnă votul care a modificat Codul Penal
  • PARLAMENTARII S-AU SCOS de sub incidența CODULUI PENAL pe ACTE DE CORUPŢIE. Horia Georgescu: "Dă o lovitură grea statului de drept. Se va crea o super-imunitate"
  • Preşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală: Modificările la Codul penal nu ar fi primit avizul CSM

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Politica

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate