De când România a pierdut Insula Şerpilor, după al II-ea Război Mondial, ia celebra Ada Kaleh, după ce aceasta a ajuns pe fundul lacului de acumulare de la Porţile de Fier, a mai rămas o singura insulă stâncoasă de pe teritoriul nostru. Se numeşte Popina şi are un paznic de temut: paianjenul letal Văduva Neagră

Insula Popina este situată în nordul limanului Razim sau Razelm, cum i se mai spune, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile şi Sarinasuf, din judeţul Tulcea. Se află la 500 de metri de satul Iazurile, care ţine de comuna Valea Nucarilor şi poţi ajunge la ea cu o simplă barcă. Insula domină partea de nord a limanului, cu o înălţime de 47 m şi o suprafaţă de 98 ha. Este localizată la 45°17'60'' latitudine nordică şi 29°38'60'' longitudine estică şi oferă o perspectivă largă asupra oglinzii de apă şi a malului nordic al limanului Razim. De când a fost pierdută insula Şerpilor din Marea Neagră şi acoperită de ape insula Ada Kaleh de la porţile de Fier, insula Popina este unica insulă stâncoasă şi pelagică – formată separat de aluviunile recente ale ţărmului sau malurilor – din România. Ar mai fi şi Insula lui Ovidiu, de pe lacul Siutghiol, dar aceasta nu este una pelagică, ca primele trei.

Din punct de vedere geologic, Popina constituie o parte a podişului Măcinului, un rest de grind continental stâncos, fiind constituită din calcare mezozoice şi triasice, şi parţial acoperită cu o pătură de “loess”, un pâmânt fertil, de cea mai bună calitate. Pe ţărmul nordic al insulei, există izvoare termale, încă nestudiate, care conferă insulei un interes ştiinţific deosebit. În ultima perioadă glaciară, Popina a fost un deal, înconjurat de ape odată cu ridicarea post-glaciară a nivelului Mării Negre, acum zece-opt mii de ani. Un loc misterios şi fascinant, cu o istorie străveche şi o faună periculoasă.

Grecii antici îi spuneau Eukon

În perioada neolitică, tot litoralul de la limanul Sinoe până la insula Popina, a fost vatra de formare şi evoluţie a civilizaţiei numită Hamangia, care a trăit cu 3.000-5.000 înainte de Hristos. În Antichitate, istoricul grec Ptolemeu menţionează prezenţa insulei, pe care o numeşte Eukon, într-o descriere a unei lupte navale a romanilor cu geto-dacii în golful Helmirei, pentru că, pe atunci, lacul Razelm nu era încă format. După părerile celor mai multor istorici, această insulă Eukon poate fi actuala insulă Popina. Începând din Antichitatea târzie, aluviunile dunărene şi marine au început să închidă golful înconjurător, pe atunci denumit Helmyra după Ptolemeu sau Halmyris după naturalistul roman Plinius, transformându-l treptat în actualul liman, numit Iancina în Evul Mediu şi Razim sau Razelm – nume dat de Lipoveni – în epoca modernă.

Arie strict protejată

În perioada 1933-1941 şi 1948-1994, insula Popina a fost rezervaţie naturală, plasată iniţial sub ocrotirea Institutului Bio-Oceanografic din Constanţa, întemeiat de marele naturalist Grigore Antipa. Ulterior, printr-o Hotărâre de Guvern, din mai 1994, Insula Popina este o zonă strict protejată din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Insula, fiind izolată de continent, a putut conserva numeroase specii de plante ierboase specifice stepei dobrogene, constituind locul de cuibărire a unor păsări şi habitatul unor reptile şi insecte.

Vegetaţia insulei este abundentă, fiind formată din specii de plante ierboase pitice specifice stepei dobrogene – stufărişuri şi rogozuri, precum şi din plante acvatice, în special nuferi. Teoretic, camparea pe insulă, nu este permisă şi nici recomandată.

Paradisul păsărilor migratoare şi al paianjenului ucigaş Văduva Negară

Insula Popina reprezintă, cum altfel, şi un loc de popas important pentru păsările migratoare. Primăvara, cuibăresc în această zonă cu vegetaţie xerofilă şi joasă păsări de mlaştină. Şi anume codobaturi venite tocmai din Congo, precum şi păsări de pădure cum ar fi privighetoarea roşcată, presura cu cap negru, ciocârlia de Bărăgan călifarii albi şi roşii. În afară de păsări, s-a mai consemnat şi prezenţa pe insulă a unei faune de artropode, care a fost insuficient studiată. Printre aceste artropode menţionăm rarităţi cum ar fi păianjenul veninos „Văduva Neagră” – Lactrodectus tredecimguttatus, a cărui prezenţă pe insulă a fost semnalată în anul 1965, şi miriapodul Scolopendra cingulata.

Văduva Neagră - Lactrodectus tredecimduttatus

Printre insecte, Insula Popina este singurul loc din lume unde găsim cosaşul endemic Isophya dobrogensis. Interesant este că paianjenul Văduva Neagră poate fi găsit doar pe insula popina şi pe Capul Doloşman, situat tot în apropiere, în nordul lacului Razelm. Muşcătura femelei, netratată urgent, poate fi mortală, veninul său fiind similar cu cel al viperei.

Scolopendra cingulata

Subiect de film şi de poveste

În anul 1985, regizorul Ion Bostan (1914-1992) a realizat un film documentar cu titlul „Balena de piatră (Insula Popina)” în Ciclul Delta Dunării - sanctuar al naturii... Delta insolită. În anul 2002 s-a editat colecţia de proză a Alexandrei Fenoghen cu titlul „Aproape poveşti”. În povestirea de un realism fantastic „Judecata”, câţiva tineri aflaţi pe Insula Popina surprind doi şerpi, prind unul dintre ei, îl judecă, îl condamnă şi îl omoară. Ei pleacă, apoi, la pescuit cu barca, arborând, în loc de steag, pielea şarpelui ucis. Toate acestea deteremină o serie de catastrofe – o furtună ucigaşă, insula ia foc, apar doi „ticăloşi” – ca o pedeapsă, poate, a tulburării unei ordini de început a lumii.