Editura Evenimentul si Capital

Colecționarul de pietre. Povestea poetului Lucian Avramescu și a muzeului său din piatră seacă

Poetul Lucian Avramescu și reperele sale naționale FOTOGRAFII: NICU DÎRDÎIAC
Autor: | | 4 Comentarii | 2509 Vizualizari

La Sângeru, județul Prahova, se află unul dintre cele mai originale muzee din țară. Este o colecție privată cu exponate inedite culese din toate colțurile țării de poetul și ziaristul Lucian Avramescu. O moștenire de piatră pentru poporul român

Colecționari există de când lumea. Unii adună timbre, alții tablouri, mulți sunt pasionați de cărți, mașini, monezi, ceasuri, ziare vechi sau te miri ce alte bazaconii. Iacătă, însă, că s-a găsit un visător care să adune, pe banii săi, tot felul de obiecte cioplite. Dar nu de sculptori celebri, ci de niște țărani. Și nu din marmură sau granit ci, pur și simplu, din bolovani, calcar sau pietre de râu. Poetul, ziaristul și scriitorul Lucian Avramescu a adunat în vechea sa casă părintească de la Sângeru, județul Prahova, mai bine de 3.000 de piese pe care le expune gratuit, în fiecare zi, într-o entitate expozițională pe care el a botezat- o simplu „Muzeul Pietrei”. Artistul, ajuns la 68 de ani – vârsta senectuții – spune că identitatea poporului român este asociată mai mult cu vremelnicele porți din lemn maramureșene și jenant de puțin prin faptul că l-a dat lumii pe gigantul cioplitor în piatră, Constantin Brâncuși. De aceea, de mai bine de 15 de ani, autorul versurilor: „Bună seara iubito, te-aștept ca și când, numai dragostea noastră ar fi pe pământ”, cântate de Loredana Groza, pe muzica astrală a regretatului Adrian Enescu, s-a dedicat colecționării acestor artefacte țărănești. Pasional, poetul te copleșește când mângâie pe creștet o statuetă naivă de-o șchioapă culeasă din fundul curții unui țăran oarecare, care a trăit acum mai bine de un veac, prin dealurile Buzăului: „Nu-ți dai seama cât de modernă este vechitura asta...”.

Muzeul cetate din Sângeru

De la ieșirea din București, până la Muzeul Pietrei, sunt cam o sută de kilometri. De pe centura Ploieștului, de la Bucov, o iei pe Drumul Vinului, spre Valea Călugărească și la intersecția din Albești-Paleologu o iei la stânga, către Urlați, de unde în vreo 25 de kilometri ajungi în mijlocul comunei Sângeru. Lipită de primărie e o clădire, ca o cetate, construită numai din piatră de râu și lemn. Ai nimerit unde trebuie. Muzeul Pietrei e deschis zilnic și n-are, practic, un program fix și nici nu ți se taie bilet, la intrare. Bați la ușă și cineva, dacă nu chiar Lucian Avramescu în persoană, va face onorurile casei. „Aici e casa mea. Stau la etaj, cu soția și fetița mea Luciana, de nouă ani. Primăria a fost donată obștei comunei, în 1930, de bunicul meu Victor Nicolae Avramescu care a fost primar liberal aici, până la alegerile din ’46”, e mândru șeful agenției de presă AM Press. Povestește, molcom, cum bunicul său, întors de pe front, a fost dat afară chiar de finul său de botez, care venise din Rusia cu divizia bolșevică „Tudor Vladimirescu”: „Au vrut să-l ducă la canal, dar a făcut infarct și a murit”.



Ziduri de 80 de centimetri

„Bunicu’ a făcut avere singur! La nouă ani, copil de văduvă săracă, era ucenic la sondele de la Ploiești. După ce a luptat, în Războiul de Reîntregire, la Mărăști, Morășești și Oituz, s-a întors neatins de glonț, cu un cal, o căruță și o vacă. Le luase din solda sa de soldat!”, e tare mândru Lucian Avramescu de înaintașul său. Om muncitor, a prosperat, a ajuns primar la numai 23 de ani și a cumpărat clădirea actualului muzeu de la o moșieriță scăpătată. Zidurile, asemenea unei cetăți, au 80 de centimetri grosime. „A avut patru copii și le-a luat pian la fiecare!”, râde poetul. Dar talent a avut doar un nepot care a ajuns pianist: „Iar strănepotul lui e marele violonist Alexandru Tomescu, cel care cântă pe vioara Stadivarius...”.

Căsoiul de piatră a ajuns, ingrat, CAP și depozit al primăriei. „Mai era aici și un loc pentu pompieri și o cameră pentru instructorul de partid”, se enervează fostul redactor șef-adjunct al Scântei tineretului. După revoluție, Lucian Avramescu a răscumpărat de la rudele sale toate drepturile succesorale și a refăcut casa. La parter sunt două săli cu expoziți permanente de pictură, grafică și icoane, iar muzeul propriu-zis se află în cele trei curți interioare. O splendoare, mută, de piatră.

Râșnița de piatră și sărutul lui Brăncuși

Lucian Avramescu a strâns în casa sa peste 3.000 de „piese” adunate din toate regiunile istorice al României: „Am început să colecționez râșnițe de piatră cu care țăranii făceau uruială de porumb și chiar mălai! Ce m-a uluit la acestea, pe care le mai găsești, încă, prin gospodării țărănești din Nordul Moldovei și până în Banat, e că sunt extrem de frumoase! Au o armonie grafică uluitoare!”. Artistul spune că, la început, nu-și dădea seama de unde venea îmbinarea utilului cu frunosul. Unde mai văzuse asta. Apoi, i-a picat fisa: „Miam amintit imaginea lui Brâncuși de la Poarta Sărutului. Și el era fascinat de aceste râșnițe și le-a tras acea linie mediană care-i unește pe cei doi care se sărută. Cele două jumătăți ce alcătuiesc cuplul perfect”. Și, de atunci, de vreo 15 ani, unde vede o piatră cioplită, prin orice sat românesc, o cumpără și o duce la Sângeru.

Crucile duble, țărănești, simbolul unirii veșnice

În cele trei curți ale muzeului, ca și într-o magazie, plus cele două încăperi de la parterul casei bătrânești, găsești: pive, râșnițe, pietre de moară, mici statuete, ghivece, ornamente ce imită concuir de brad – specifice în Ardeal, ghizduri de fântână, cruci străvechi, plăci funerare și teci de piatră – iesle pentru adăpatul vitelor și chiar trovanți – minuni sculpturale ale naturii. „Unele din aceste lucrări au și elemente bisericești. Răzvan Theodorescu, pe care l-am criticat dur, mi-a atras atenția la cruci. Mi-a zis: «Dacă faci un muzeu al pietrelor cioplite de țărani, nu uita de cruci!». Și așa am găsit și niște «cruci duble», la Udrești, aruncate într-o gârlă... Semnificația acestor cruci, după opinia mea, este că sunt cruci de familie în care doi soți rămân nedespărțiți prin brațele Crucii Răstignitului!”, te înfioară artistul.


Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate