Povestea Hollywood-ului Transilvan

Povestea Hollywood-ului Transilvan

Istoria Hollywood-ului Transilvan, unde s-au format regizori de reputaţie mondială precum Michael Curtiz, deţinător al Premiului Oscar pentru celebrul film Cassablanca (1943), aşteaptă să fie redescoperită în praful arhivelor. Acum un secol şi mai bine, Clujul, respectiv Transilvania, prin intermediul filmului mut turnat aici, au dobândit o notorietate mondială

Istoria celui de-al doilea Hollywood, care a prins contur în inima Transilvaniei, la Cluj, cu un an înaintea începerii primei conflagraţii mondiale, este strâns legată de activitatea febrilă a celui care a fost Eugeniu Janovics (1872-1945), Directorul Operei din Cluj.

De formaţie actor, dar şi filolog, cu un doctorat strălucit în estetică şi filosofie susţinut la Universitatea din Cluj în anul 1900, faimosul om de cultură a decis, în vara lui 1913, să ofere carierei sale un nou curs. Tocmai terminase de renovat minunata clădire a Teatrului de Vară din localitate când a înţeles că, în sala mare de spectacole, poate proiecta cu succes şi film mut care, atunci, începea să fie tot mai savurat de către public. După câteva încercări foarte inspirate, în urma cărora el a adus la teatru şi mai mulţi oameni decât înainte, primul cinematograf al oraşului, foarte iubit de clujeni, s-a numit sugestiv „Cinematograful Teatrului de Vară”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Interes de la Paris

Descoperindu-şi talentul şi pasiunea pentru producerea de film, Eugeniu Janovics a luat iniţiativa de a duce la bun sfârşit diverse proiecte care să fie conturate chiar la Cluj. Actorii talentaţi din cadrul teatrului, la fel ca şi ideea de a pune mai bine în valoare istoria, tradiţiile şi frumuseţile locului, au convins celebra Casă de Film Pathé din Paris să vină să susţină prima producţie cinematografică din Transilvania sugestiv intitulată „Banul Bánk”. Filmările au început în anul 1913, iar premiera un an mai târziu. Succesul acestui film la publicul transilvănean a fost unul enorm, motiv pentru care însăşi Casa Pathé a decis să difuzeze filmul în toată lumea. În atare condiţii, mirajul Transilvanei a început să cucerească Europa, Japonia şi mai ales continentul American unde s-a răspândit foarte repede ştirea că Marele Hollywood are un frate mai mic, dar care era foarte departe, tocmai la Cluj. Iar ştirea nu era nici pe departe un zvon menit să stârnească senzaţie.

Regizorul celebrului film Casablanca s-a format pe Someș

Între anii 1913 şi 1920, la Cluj şi împrejurimi, s-au turnat 66 de filme care au ajuns să fie vizionate peste tot în lume. În tot acest răstimp, Eugeniu Janovics şi-a îmbunătăţit constant tehnica de producţie cinematografică, creând el însuşi la Cluj trei Case de Film: „Joanovics” (1914), „Proja” (1915) şi „Transsylvania” (1917). Apoi, din fondurile dobândite ca urmare a difuzării filmelor, el a hotărât să achiziţioneze aparatură nouă de filmat, invitând, totodată, şi nume consacrate sau, dimpotrivă, chiar debutanţi pentru a lucra împreună pe platourile de filmare.

Unul dintre ei s-a dovedit a fi chiar Michael Curtiz, viitorul mare regizor, care şi-a construit notorietatea mondială graţie celebrului său film „Cassablanca”, premiat cu Oscar în anul 1943 şi apreciat de critica de specialitate ca fiind una din cele mai frumoase pelicule de dragoste din toate timpurile. Pe vremea când era la Cluj, în anul 1914, şi filma pe malul Someşului alături de Eugeniu Janovics, în deja celebrul studio cu acoperiş de sticlă, Michael Curtiz se afla doar la început de carieră. Perioada petrecută în Inima Transilvaniei, unde a şi învăţat să regizeze, punându-şi, astfel, numele pe două producţii cinematografice de referinţă: „Escortata” şi „Sugari împrumutaţi”, i-au fost mai mult decât utili. Corespondenţa privată dintre „Maestru” şi „Ucenic” denotă foarte bine că, acum un secol, s-a întâmplat adesea ca drumul spre Marele Hollywood al unor viitoare Stele ale cinematogafiei mondiale să treacă, în prealabil, şi pe la Cluj.