Portretul-robot al inculpatului acuzat de abuz în serviciu, văzut de Augustin Lazăr

Portretul-robot al inculpatului acuzat de abuz în serviciu, văzut de Augustin Lazăr

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a prezentat, miercuri, la dezbaterea cu tema "Frauda şi corupţia în domeniul achiziţiilor publice. De la combatere la prevenire", organizată de DNA, portretele-robot ale autorilor infracţiunii de abuz în serviciu.

Un prim portret-robot, a spus Augustin Lazăr, priveşte funcţionarul public, care este fie dintre cei aleşi - primari, viceprimari, preşedinte de consiliu judeţean, consilier local sau judeţean, fie dintre funcţionarii publici care au fost numiţi, direct sau prin concurs - director, director adjunct, şef de serviciu.   ”Aceste persoane au o conduită caracterizată ca fiind abuzivă, pentru că depăşeşte cadrul legal al atribuţiilor lor de serviciu, exercitate prin încălcarea legii (...). Un astfel de funcţionar are o conduită abuzivă şi, pentru a-şi rezolva interesele proprii, pentru a obţine un folos propriu sau pentru alte persoane, exercită o astfel de conduită, evident cu încălcarea deontologiei minime pe care trebuie să o aibă un funcţionar public", a spus Augustin Lazăr, care s-a bazat, în alcătuirea portretelor-robot, pe un studiu al DNA, cât pe ”studiile colegilor din Parchetul General”.     Un alt portret-robot este cel al autorului "din umbră", care acţionează mult mai sofisticat şi evită să se expună în mod direct. "Mai interesant este portretul robot mai sofisticat al celuilalt funcţionar public, care este autorul din spatele autorilor (...). Am socotit necesar să subliniez existenţa unui autor din spatele autorilor, unul mai sofisticat, care foloseşte un alt funcţionar public pe care îl pune în faţă, numit în termeni de argou 'om de paie', 'paravan', 'pion', 'cap de lemn' - 'testa di legno', cum spuneau colegii italieni. (...) Conduita aceasta abuzivă o remarcăm în câteva domenii: achiziţii de bunuri şi servicii supraevaluate, proiecte de infrastructură, lucrări de construcţii şi întreţinere de drumuri, finanţări de proiecte culturale. Sunt numai câteva domenii pe care le-am remarcat, dar există numeroase altele", a explicat procurorul general, citat de Agerpres.