Portret / Atelier: OVIDIU SIMIONESCU. VIRTUȚILE

Portret / Atelier: OVIDIU SIMIONESCU. VIRTUȚILE

Pe 19 aprilie 2015, la ora 17.00, Muzeul Național al Țăranului Român îşi aşteaptă vizitatorii la finisajul expoziției PORTRET / ATELIER: OVIDIU SIMIONESCU. VIRTUȚILE, care va avea loc la Sala Irina Nicolau.

Una din mizele seriei Portret / Atelier este dialogul dintre lumea țărănească și societatea urbană, dintre meșteșug și artă. „Dincolo de prelungirile pe care le vedem într-o expoziție de artă sau de etnografie, ori de contur antropologic, atunci când expunem obiectele finite, după acest prim nivel vizual ne dorim ca lumea interioară a celui invitat să fie însoțită de o privire înăuntrul atelierului pe care o dezvăluim și în lumea reprezentată a caietului expoziției. Încercăm să descoperim reperele comune, prin care portretul de meșter sau de artist să se dezvăluie puțin câte puțin publicului și cititorilor”, se spune comunicatul organizatorilor.

Celor care nu au văzut încă expoziția le este reînnoită invitația de a se întâlni cu lumea semnelor, a desenelor și reprezentărilor imaginare ale virtuților și văzduhului. Întâlnirea cu Ovidiu Simionescu este o intersecție frumoasă și interesantă între meșteșug — cum este cel al realizării crucilor în metal — și semnul artistic. Primul reper comun, al Muzeului Țăranului și al artistului, este semnul crucii. Obiectelor li se alătură în această expoziție o serie de desene, reprezentări esențializate ale virtuților și văzduhului. Delicate, rafinate, abia ivite din suprafața hârtiei, devenită o lume în sine, însumează concentrat un studiu aprofundat al reprezentărilor creștinismului răsăritean, dar și al desenului extrem oriental și virtuozității caligrafiei arabe. Împreună, desen și obiect, fac ca întâlnirea cu Ovidiu Simionescu să fie percepută ca un dialog al tăcerii conținute în forța obiectului, desenului, sculpturii, pe care le face cu discreția și modestia unui inițiat adevărat. Este o plimbare tăcută prin lumea simbolurilor, transformate în semne personale, recăpătând identitatea începuturilor, o stare poetică dublată de o bună cunoaștere, aceea în adâncimea lucrurilor, stărilor.

Dacă putem vorbi de un corp viu al obiectelor, acesta este și cel al crucilor lui Ovidiu Simionescu. Dincolo de teritoriile culturale ale căror sursă de inspirație sunt (creștinismul răsăritean cu diversitatea sa: Etiopia coptă, lumea bizantină, muntele Athos sau creația țărănească românească), ele pulsează, irump cu o putere discretă dezvăluind în același timp tensiunea luminoasă a semnului. Obiectul devenit însemn îți revelează un adevăr simplu: transformă materia în prezență și leagă omul de imaginea și trăirea hristică. Crucile sunt transfigurate și amprentate, precum primul semn al lumii creștine — vehicul pentru mântuire —, pline de o iradiere care umple și păstrează sensurile credinței. Indiferent de mărime, prin semne discret incizate sau reliefate, ele trimit într-o manieră esențializată la trupul lui Hristos. 

Ne puteți urmări și pe Google News

Înainte de finisajul expoziției Muzeul Național al Țăranului Român vă invită să participați la un atelier de creativitate pentru copii din 9 aprilie, între 10.00 şi 11.30, atelier de desenat după modelele crucilor, cu Ruxandra Grigorescu. Curator, Lila Passima.