Bucuroşi cã le-a picat la proba scrisã de la Limba Românã genul liric, absolvenţii de clasa a XII-a din Vrancea şi-au dat frâu liber cunoştinţelor din sfera poeticã
De pildã, o elevã care a uitat titlul corect al poeziei lui Lucian Blaga - “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” - a improvizat, nu fãrã simţ de rãspundere: “Eu nu stâlcesc cupola de minuni a lumii”, a scris fata. Un coleg a fost mai sigur pe el ;i a vrut sã arate cã ;tie exact cine este Luceafãrul poeziei românesti: “Mihai Eminescu a fost un scriitor destul de mare, care a compus poezia Luceafãrului, prima lui poezie cu mai multe strofe”, a scris, entuziast, tânãrul. La cerinta de la subiectul I, unde s-a solicitat explicarea sensului expresiei “s-o punã admirabil la punct”, unul dintre elevi a vrut ca profesorii corectori sã înteleagã despre el cã este, înainte de toate, un bãiat… cu bun-simt : “S-o punã admirabil la punct, adicã înseamnã cã persoana se pricepea sã fie perversã. Dar nu pot sã scriu eu aici ce înseamnã s-o punã la punct, cã nu e frumos”, a tinut sã se scuze candidatul. La subiectul I, o elevã si-a dat seama imediat care sunt cele douã calitãti ale revistei “Lumea Turisticã”, invocatã în “Note de cãlãtorie” a lui Anton Holban. “Revista Lumea Turisticã are prima calitate de a fi o carte, iar a doua calitate este cã a scris-o o persoanã care s-a plimbat în lumea turisticã, prin Egipt, prin Nil, în care a bãgat mâna în apã”, a punctat tânãra. Perlele absolvenţilor din Vrancea au fost culese de profesorii de română vasluieni care-le-au corectat lucrările şi le-au livrat colegilor de la ziarul vasluian Vremea Nouă.
Mãrturisirea unui elev la Bac: “Farmecul moare de la nesimtirea noastrã, e logic”
Îndemnati sã îsi spunã opinia fatã de modul în care oamenii apreciazã sau nu farmecul locurilor în care trãiesc, un elev a trecut imediat la scris: “Oamenii nostri nu prea apreciazã locurile în care trãiesc, pentru cã aruncã hârtiile si gunoaiele pe stradã, fãrã sã le pese cã lumea trece si se murdãreste, la fel si apele. Sã fiu eu sãnãtos si familia mea, de câte ori am fost la cules hârtii cu scoala. Cam de douã ori pânã acum. Nu e frumos ce se întâmplã, dacã e sã zic eu pãrerea mea. Farmecul moare de la nesimtirea noastrã, e logic”, a mãrturisit în teza sa, cu nãduf, tânãrul absolvent.
Ne puteți urmări și pe Google News
Crudul adevãr: “Luceafãrul a gresit. El era o stea de pe cer, iar fata era om”
Trecând la subiectul III, candidatii au pus la bãtaie tot ce au mai tinut ei minte din anii de liceu. Unii, mai putini, ce-i drept, l-au ales pe poetul Ion Barbu pentru analizã, gândind cã tema “jocul si joaca” le va purta noroc. “Poetul Ion Barbu a fost un poet cunoscut, care scria cum simtea el, despre ce credea el cã este bine, dar nu prea avea rimã la ce scria”, a transat repede problema unul dintre elevi. Nici Mihai Eminescu nu a “scãpat” de definitii. “Mihai Eminescu este cel mai mare poet al României, prieten cu Ion Creangã, care a scris poezii si amintiri”. “Curentul literar în care se încadreazã Luceafãrul lui Mihai Eminescu este unul de poezie liricã, scrisã în versuri si peste 90 de strofe”, a fost de pãrere un alt candidat. Din teza altui coleg a venit si concluzia: “Eminescu a scris mult despre naturã si stele, el umbla prin pãduri. Luceafãrul în poezia Luceafãrul a gresit cã s-a îndrãgostit si nu era cazul, pentru cã el era o stea rece de pe cer, iar fata era om”.
Recomandările noastre
