Editura Evenimentul si Capital

Patria vinurilor și a PSD | România 4 you

Autor: | | 0 Comentarii | 1319 Vizualizari

„Evenimentul zilei” și revista „Capital” au lansat campania „România 4 you”, o radiografie de substanță a situației sociale, politice și economice din județele țării. Campania are o frecvență săptămânală și se va derula pe parcursul următoarelor luni, până la alegerile locale din iunie 2016. Citiți în revista „Capital” un amplu articol dedicat situației economice din județele Vaslui și Vrancea.

Aparent, județul Vaslui este cuprins de frenezie electorală: s-au înscris 5.523 de candidați, ceea ce raportat la populația județului înseamnă un candidat la 70 de locuitori. În realitate, județul este controlat de PSD.

În municipiul Vaslui, în ultimii 4 de ani au fost doar doi edili: Victor Cristea, din 1992 în 2008, și Vasile Pavăl, din 2008 și până în prezent. Primarul PSD candidează pentru al treilea mandat. Principalii săi contracandidaţi sunt Marius Arcăleanu (PNL), Cristian Pavelescu (ALDE) şi Andrei Acasandei - PMP. Cea mai acerbă concurenţă pentru funcţia de primar se înregistrează la Bârlad, unde sunt 10 candidaţi. Urmează primăriile din Vaslui, Banca, Muntenii de Jos cu câte 9 candidaţi. La polul opus se află comuna Vutcani, cu un candidat, Silviana Bahrim, actualul edil al comunei.

La Ivănești candidează, din partea ALDE, preotul local. El este cercetat de polițiști după ce preoteasa l-a acuzat că a agresat-o întrucât l-ar fi înregistrat cu un reportofon în timp ce făcea declarații de dragoste unei tinere. La Bârlad, trei candidați independenți la Consiliul local au vrut să se retragă când au aflat că trebuie să aibă mandatar financiar sau riscă o amendă de 15.000 de lei. Biroul Electoral a refuzat cererea lor.

  • Fieful lui Oprișan

Pesediștii se rotesc între ei

Dacă Marian Oprișan pare etern la președinția Consiliului Județean, în schimb, focșenenii au șansa să schimbe primarul. Social-democratul Decebal Bacinschi se retrage după patru mandate, întrucât s-a certat cu atotputernicul președinte al CJ. În locul lui Bacinschi, PSD îl susține pe Cristian Misăilă, fost consilier al lui Oprișan. Din partea PNL, pentru funcția de primar candidează omul de afaceri Ion Ștefan. Liberalii speră să obțină 51% din voturile pentru CJ, declară liderul local, Cătălin Toma. Ei se vor confrunta cu Marian Oprișan, primul pe lista PSD pentru CJ. Oprișan este președintele acestei instituții din 2000. Un site, justitiecurata. ro, arată că sunt nu mai puțin de opt condamnați penali care vor să ajungă primari sau consilieri locali. De exemplu, Ion Sticlaru, din comuna Mera, primar PSD în funcție din anul 2006, are o condamnare de 5 ani cu executare în prima instanță. La Gura Caliței, primarul PSD Nicolae Țandără are o condamnare „mai veche” pentru complicitate la omor. În plus, conform ANI, Nicolae Țandără s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 09 octombrie 2012 – 31 decembrie 2013, întrucât a deținut simultan funcțiile de primar și membru al C.A. la Școala Gimnazială Gura Caliței. Și acesta candidează.

Fișa județului Vaslui

● Suprafața județului este de 5.318 km pătrați, circa 2,2% din suprafața țării.

● Populația este de 375.000 de locuitori (2011), locul 23 pe țară și în scădere față de vârful din 1992 când se înregistrau 461.000 de locuitori.

● Densitatea populației este de 70,5 locuitori pe km pătrat.

● Salariul mediu net era, în 2015, de 1.492 de lei.

● PIB pe cap de locuitor, în 2015: 3.676 de euro.

● Speranța de viață: 74,24 ani, cu câteva luni sub media națională.

Fișa județului Vrancea

● Suprafața județului este de 4.857 km pătrați, reprezentând 2% din teritoriul României.

● Populația este de 323.080 de locuitori (2011), locul 31 pe țară și în scădere față de vârful din 1992, când se înregistrau 393.000 de locuitori.

● Densitatea populației este de 66,5 locuitori pe km pătrat.

● Salariul mediu net era, în ianuarie 2015, de 1.350 de lei, sub media pe țară.

● PIB pe cap de locuitor, în 2014: 4.146 de euro.

● Speranța de viață: 75,56 ani, peste media pe țară

  • Vinuri vechi

Busuioacă și Zghihară

Dincolo de proasta faimă legată de alcoolism, județul Vaslui produce câteva vinuri deosebite. Busuioaca de Bohotin este un vin aromat, care se vinifică dulce. Însă, pentru a păstra prețul mic, producătorii nu îl vinifică corespunzător. Originea acestui soi este controversată, unii susțin că este românesc, alții că a fost adus din Grecia sau Cipru. Legenda spune că ar fi venit în Moldova sub formă de mlădițe de vie în tolbele unor călugări ciprioți. Erau un cadou pentru Ștefan cel Mare, un domnitor generos cu frații ortodocși din sud. Alt vin deosebit produs în Vaslui este Zghihara de Huși. Din soiul Zghihara se obțin vinuri albe seci, ușoare, acide, fără o aromă primară anume. Tot legenda spune că Hușiul este ctitoria lui Ștefan cel Mare, care ar fi ridicat aici o biserică și o reședință domnească. Dimitrie Cantemir, care era originar din acele locuri, a lăsat cele mai vechi însemnări despre vinurile de Huși. Astfel, în „Descriptio Moldaviae’’, el așază vinul de Cotnari pe cea mai înaltă treaptă a calității, apoi menționează: „îndată după acesta, vinul de la Huși, în ținutul Fălciului, e socotit cel mai bun’’.

  • Legendele lui Ceaușescu

Burebista avea capitala în cramă

În Vrancea se află orașul din România cu cele mai multe și mai vechi crame: Odobești. Una din ele, din 1839, are o lungime de 64 de metri și o adâncime de circa 13 metri, fiind săpată în piatră ponce. Și-n Panciu există crame vechi, iar adepții teoriilor geto-dacice susțin că aici s-ar fi aflat capitala vechii Tracii, din vremea lui Burebista. În Primul Război Mondial, hrubele au fost folosite ca adăpost pentru muniție, însă au fost bombardate și acoperite cu pământ până în 1953. În 1987, Nicolae Ceaușescu, crezând că acestea fac legătura cu Transilvania, a dat ordin să fie descoperite în întregime. Documentar, beciul este atestat din 19 august 1700 menționând proprietarii acestuia – serdarul Ion Costin, fiul marelui logofăt Miron Costin. Azi, aici se află peste 200.000 de sticle de șampanie. Institutul de Relații Internaționale organizează anual o competiție a celor mai bune vinuri din țara noastră, alegând la final cel mai bun vin, Vinul Diplomaților, iar în 2015 a optat pentru un produs al unei podgorii din Panciu, un cupaj între Cabernet Sauvignon și Fetească. Pe de altă parte, presa locală relatează că Vrancea este plină de vinuri falsificate, de proastă calitate sau chiar toxice.

  • MUNCĂ Ș I ȘOMAJ

Economia din estul țării, bazată pe agricultură și confecții

Chiar dacă sunt apropiate geografic, județele din estul țării Vrancea și Vaslui se deosebesc în ceea ce privește activitatea economică.


FOTO:Județul Vrancea are cea mai mare suprafață viticolă din țară, unde se produc faimoasele vinuri de Odobești și de Panciu



Vrancea are cea mai întinsă zonă viticolă din țară și scoate pe piață vinurile de Odobești, Cotești, Panciu sau Jariștea. Însă cele mai mari venituri le aduc în județ fabricile de textile, care produc la export atât pentru marile case de modă, cât și pentru publicul larg, la prețuri mici. Datorită suprafețelor agricole și a pădurilor, sunt dezvoltate și industria alimentară și cea a prelucrării lemnului.

Vasluiul, însă, unul din cele mai sărace județe, unde 75% din suprafață sunt terenuri agricole, își bazează economia pe agricultură, domeniu care generează și cele mai mari afaceri locale, cea mai importantă fiiind Comcereal SA, deținută, până anul trecut, de omul de afaceri Adrian Porumboiu și vândută moldovenilor de la Trans-Oil. După prăbușirea uzinelor mamut din Vaslui precum Mecanica sau Moldosin, zeci de mii de oameni au rămas fără loc de muncă. Mulți dintre ei au plecat la muncă în afară, lăsând județul depopulat.

La finele lunii octombrie a anului trecut, în județul Vrancea lucrau 54.656 de salariați, în scădere cu peste 10% față de 2008. Aproape 57% dintre angajați lucrează în servicii. În același timp, în județul Vaslui erau 52.957 de angajați, peste 60% activând în servicii. Numărul angajaților este cu aproape 15% mai mic decât în anul venirii crizei, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

De două ori mai mulți pensionari decât salariați, în Vaslui

Angajații vasluieni au printre cele mai mici lefuri din țară: 1.365 de lei net pe lună, conform cifrelor INS pentru luna octombrie 2015. În județul Vrancea, salariul mediu net era de 1.438 de lei pe lună, cu peste 400 de lei sub salariul mediu net lunar la nivel de țară, cifrat la 1.871 de lei.

În județul Vaslui, în luna martie 2016, erau 99.422 de pensionari, care primeau o pensie medie de 707 lei/lună, conform informațiilor transmise EVZ de Casa Națională de Pensii. Numărul pensionarilor este aproape dublu comparativ cu cel al angajaților.

În Vrancea, la finele lunii septembrie, erau 68.975 de pensionari, care primeau o pensie medie lunară de 737 de lei, conform INS.

Polul șomajului

Vasluiul se află printre județele cu cea mai mare rată a șomajului din țară. La finele lunii martie, rata șomajului s-a situat la 10,41%. La agenția județeană pentru șomaj erau înregistrate 16.224 de persoane, dintre care 1.522 erau indemnizate, restul de 14.702 fiind neindemnizate, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). În primele trei luni ale anului, programele angenției locale au reușit încadrarea în muncă a 1.014 persoane, după ce în 2015 și-au găsit de lucru 5.043 de șomeri.

Rata șomajului în județul Vrancea era, în martie, de 5,31%, în evidențele agenției pentru șomaj fiind 7.785 de persoane. 992 erau șomeri indemnizați, iar 6.793 nu primeau indemnizație. Cu ajutorul programelor agenției județene, în primul trimestru al acestui an și-au găsit un job 828 de persoane, iar anul trecut, 3.504 persoane.

  • EDUCAȚIE

Investiții în școli și în dezvoltarea resurselor umane

În județul Vrancea, în anul școlar 2015-2016 s-au înscris 50.316 elevi, care studiază la cele 507 instituții de învățământ. Dintre acestea, doar 196 dețin autorizații sanitare de funcționare, alte 17 fiind în curs de obținere, conform reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Vrancea.


FOTO:Elevi ai Colegiului Național „Cuza Vodă” din Huși



Anul trecut, la examenele de Evaluare Națională, promovabilitatea a fost de 75,88%, iar la examenele de Bacalaureat rata s-a cifrat la 71,32%. În ceea ce privește definitivarea în învățământ, au promovat 47,97% dintre candidați, în timp ce la Titularizare, 72,08% dintre candidați au obținute note peste 5.

În ultimii ani, cu ajutorul finanțărilor de la Banca Europeană de Investiții, s-a investit în 12 școli din județ, iar cu fonduri de la buget s-a construit o grădiniță.

Vasluiul a atras fonduri europene de milioane de euro

Numărul elevilor din județul Vaslui este de 70.634, aceștia studiind la 736 de unități școlare, potrivit IȘJ Vaslui. Doar 490 de școli (67%) au autorizații sanitare. La examenele de Evaluare Națională, 72,78% dintre elevi au luat note peste 5, iar la Bacalaureat, promovabilitatea a fost de 69,9%. La examenul de Definiti vat, dintre cei 166 de candidați, 42,16% au promovat. La Titularizare, din 417 candidați, 39,8% au obținut note peste 7. IȘJ Vaslui a derulat trei proiecte finanțate din fonduri europene pentru dezvoltarea resurselor umane, totalizând 2,24 milioane de euro. Un alt proiect în valoare de 1,27 milioane lei pentru prevenirea abandonului școlar a fost finanțat prin Fondul Român de Dezvoltare Socială.

  • SĂNĂTATE

Spitale închise, transformate în cămine de bătrâni

În județul Vrancea funcționează cinci spitale publice, un spital militar de urgență și un spital privat. Aceste unități pun la dispoziția pacienților din județ un număr total de 1.237 de paturi, potrivit informațiilor transmise EVZ de Cătălin Graur, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vrancea. Unitățile sanitare publice numără 2.240 de angajați.

În 2011, în contextul reformei în domeniul sănătății, au fost închise două spitale orășenești: cel din Mărășești, transformat ulterior în cămin de bătrâni, și cel din Odobești, parțial transformat în centru medical multifuncțional.

Autoritățile publice locale din Vrancea au atras fonduri europene cu ajutorul cărora au fost reabilitate, modernizate și dotate ambulatoriile spitalelor din Panciu și Adjud. Cu bani de la minister și de la consiliile locale a fost cumpărată aparatură medicală la spitalele din Panciu, Adjud și Focșani.

Sistemul sanitar vasluian nu a atras fonduri europene

În județul Vaslui, asistența medicală este asigurată de patru spitale publice, cu 2.102 paturi pentru spitalizare continuă, și de un spital privat cu spitalizare de zi, potrivit directorului executiv al DSP Vaslui, Mihaela Vlada. În sistemul de sănătate public vasluian activează 251 de medici și 1.143 de asistenți medicali.

În județ, în 2011, au fost desființate spitalul din Negrești, unde în prezent funcționează un spital privat, și cel de boli cronice din Tutova, transformat în cămin pentru vârstnici.

„Spitalele publice din județul Vaslui nu au derulat proiecte finanțate din fonduri europene”, a mai spus șefa DSP Vaslui.

Citiți analiza economică a județelor Vaslui și Vrancea în revista „Capital”!




Alte articole din categoria: Romania 4 YOU

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate