Editura Evenimentul si Capital

Palatul Poștelor, o clădire care i-a costat pe români șase milioane de lei aur

Palatului Poștelor
Autor: | | 0 Comentarii | 2091 Vizualizari


Vezi galeria foto:

Palatul Poștelor, cunoscut din anii 70 ca Muzeul Național de Istorie, a fost cea mai mare construcție civilă din România până la ridicarea Casei Poporului. Palatul Poștelor a fost mândria românilor, prin arhitectura sa deosebită, la începutul secolului al XX-lea. Chiar și astăzi dă o notă de eleganță centrului orașului București

Pentru ridicarea acestui monument, România a cheltuit peste șase milioane de lei aur. O sumă uriașă, previziunea inițială fiind de trei milioane de lei.

La finalul secolului al XIX-lea, se simțea necesitatea unui sediu central adecvat pentru poșta din România. În anul 1890, ministrul de Interne, general George Manu, dispune să se facă un proiect de lege, iar la final se prevedea susținerea unui concurs pentru „facerea planurilor”. Pe 26 iulie 1892, se arată în istoricul clădirii pus la dispoziție de Muzeul Național de Istorie a României, „Consiliul de Miniștri hotărăște ca Palatul Poștelor să se clădească pe locul numit Piața Constantin Vodă, iar pentru întocmirea programului și a proiectului de construcție să se însărcineze un arhitect care, împreună cu ciului poștal și telegrafic, să viziteze clădirile similare din străinătate și să întocmească programul și proiectul necesar după cerințele administrației. Alexandru Săvulescu, arhitect al Ministerului Cultelor, este desemnat să întocmească proiectul Palatului Poștelor”. Pentru a găsi inspirația perfectă, directorul poștelor Ernest Sturza și arhitectul Alexandru Săvulescu studiază clădirile de poștă din Viena, München, Zürich, Geneva, Paris, Bruxelles, Torino, Milano, Veneția și Budapesta. A fost ales ca model Palatul Poștei din Geneva.


FOTO: Imagine din timpul lucrărilor la fundația Palatului Poștelor



Festivități

Lucrările încep în 1894. „20 octombrie 1894. În cadrul unei mari solemnități, a fost pusă piatra de temelie a clădirii. La ceremonie au luat parte regele Carol I, prim-ministrul Lascăr Catargiu, toți miniștrii, președintele Camerei, primarul Capitalei etc. (...) La încheierea festivității s-a semnat pergamentul, care împreună cu mai multe monede românești de aramă, argint și aur aflate în circulație, au fost zidite în colțul clădirii dinspre biserica Sf. Dumitru”. Se lucrează cu spor. În aprilie 1900, palatul este ocupat de Poștă. „În vechea clădire funcționa, din anul 1893, o centrală telefonică cu capacitatea de 300 de linii. În noul palat se instalează un multiplu telefonic de 3.000 de linii. Palatul Poștelor avea cea mai modernă instalație de telefonie din Europa”, ne spun istoricii de la MNIR. Palatul Poștelor este inaugurat în toamna anului 1901, fără fast (din cauza austerității impuse de Dimitrie A. Sturdza, președinte al Consiliului de Miniștri). Abia doi ani mai târziu va avea loc și inaugurarea festivă.

Se spune că prim-ministrul Dimitrie A. Sturdza (foarte strâns la pungă) atunci când trecea pe lângă aceste edificiu, își făcea cruce și se uita în altă parte!

Reinventarea Muzeului Național de Istorie a României

Palatul Poștelor a devenit Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România pe 20 martie 1970, iar pentru public a fost deschis 8 mai 1972. Astăzi, MNIR este cel mai mare muzeu din țară și unul dintre marile muzee europene. Are în colecțiile sale aproximativ 750.000 piese, reunind cele mai importante descoperiri arheologice și documente istorice ale României, multe dintre ele fiind unicate nu numai în țară, dar și în Europa și lume. Patrimoniul muzeului acoperă un număr impresionant de domenii și o perioadă de circa 600.000 de ani de prezență umană în acest spațiu geografic, începând din preistorie, până în contemporaneitate.


Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate