Editura Evenimentul si Capital

Obiceiul şezătorilor, reînviat la poalele Retezatului | FOTOREPORTAJ

dulciuri
Autor: | | 8 Comentarii | 387 Vizualizari

Weekendul acesta, localnici din câteva sate de la poalele Retezatului au reactivat, după mai bine de 20 de ani, obiceiul şezătorii. Dacă pe vremuri şezătorile de aici erau organizate doar iarna, în postul Crăciunului, şi aveau ca scop confecţionarea de haine şi unelte pentru uzul familiei, acum scopul şezătorii a fost altul: valorificarea tradiţiilor locale în sezoanele turistice.

Într-o încăpere alăturată holului mare al Centrului de Vizitare Nucşoara (cartierul general al Administraţiei Parcului Naţional Retezat), vreo şase femei torc lână, "ştrincănesc" la câte un ciorap sau la câte o bucată de dantelă. Stau liniştite pe băncuţe, povestesc şi mai aruncă o privire admirativă la pricoiţa (pâtura de lână) aşezată pe jos în centrul camerei, înfrumuseţată cu moţuri de lână colorată. Fundalul sonor este asigurat de fluierul la care un bărbat de 74 de ani, Ştefan Ţelegredeanu, nu se mai satură de cântat. Într-un colţ al încăperii, un alt bătrân lucrează liniştit la înfrumuseţarea unei linguri de lemn. Lângă el, un bărbat ceva mai tânăr îşi face de lucru cu o teacă pentru un briceag. Grupul bărbaţilor este completat de un tânăr care ciopleşte un băţ din lemn. Pare ciudat ce încearcă el să facă, dar când termină o mică minune iese din mâna lui: o floare de colţ făcută din lemn. Autorul minunatei lucrări se numeşte Remus Popescu, este salvamontist şi spune că din plictiseală a început să facă flori de colţ din lemn. Apoi le-a găsit o utilitate. "Când sunt sus, pe munte, le fac şi le mai dau cadou turiştilor. Le spun "Uite aici o floare de colţ, aşa că nu are rost să rupi una de pe traseu". Unii chiar nu se uită bine şi cred că sunt reale", adaugă tânărul. Într-un alt colţ, trei fetişcane se distrează confecţionând podoabe din materiale colorate: plastic, aţe colorate şi mărgele metalice. “Ne plac pentru că sunt mai colorate, de-aia suntem mai multe strânse aici decât fetele care stau lângă doamnele cu lâna", chicoteşte Cristina (14 ani) care atunci când este întrebată de când se ocupă cu aşa ceva este şi mai sinceră: “De vreo 10 minute, nu mai mult". Delicatese după reţete secrete Activităţile din şezătoare se întrerup brusc cu un anunţ: “Toată lumea este invitată la masă". Bunătăţile aşezate pe mese în holul mare al clădirii se împart repede pe farfurii. Cea mai mare căutare o are “sângeretele" de Sălaşu de Sus care, de fapt, nu are deloc sânge de porc în el, ci doar bucăţi de carne slabă din porc ce alcătuiesc un fel de salam de vară a cărui reţetă este bine secretizată în gospodăria familiei Iancu, din satul amintit. Pe locul secund în preferinţe par a fi virşli de Sălaşu de Sus. Producătorii atrag atenţia că e important de menţionat satul de provenienţă, pentru că virşli din Sălaşu de Jos (sat situate la patru kilometri) au o reţetă uşor diferită. Toată lumea gustă din bunătăţile tradiţionale din care lipsesc coloranţii, aditivii şi conservanţii. Îndemn la colaborare locală După masă încep şi “prelegerile". Cei aproape 40 de săteni adunaţi din Sălaşu de Sus, Mălăieşti şi Nucşoara ascultă cu răbdare ce le spună organizatorii şi specialiştii pe care aceştia i-au invitat să le explice ce înseamnă turism "ecologic", ce rezonanţă are brandul "Retezat" şi cum poate fi el exploatat şi economic de fiecare gospodărie de la poalele lui sau cum se înregistrează oficial un produs tradiţional. Scopul principal al organizatorilor este însă să îi convingă pe localnici să lucreze împreună când vin turiştii, mai ales în sezonul estival următor. “Nu ţineţi doar pentru voi turistul. Dacă turistul spune că vrea să cumpere şi o lingură de lemn, ori un borcan de dulceaţă de afine, trimiteţi-l la cine ştiţi că are de vânzare aşa ceva, pentru că, până la urmă, banii lăsaţi în plus de turişti se întorc şi la fiecare dintre voi, sub o formă sau alta. Apoi, foarte important, nu renunţaţi la hainele tradiţionale. Peste câţiva ani hainele şi obiectele populare se vor vinde pe bani grei", îi roagă pe participanţi Alexandru Bulacu, unul dintre organizatorii şezătorii de la Nucşoara. Învăţaţi să facă bani din turism "Şezătoarea" de la Centrul de vizitare al Parcului Naţional Retezat (PNR) a fost organizată de Asociaţia de Turism Retezat în colaborare cu Administraţia PNR în cadrul unui proiect mai amplu derulat în parteneriat cu Primăria Comunei Sălaşul de Sus şi Asociaţia Composesorală Plai – Groapele. Proiectul finanţat prin programul GEF de granturi mici vizează în general managementul durabil al resurselor naturale din zona Parcului Naţional Retezat. "Dorim să ajutăm comunităţile de la poalele Retezatului să trăiască mai bine cu ajutorul turismului. Potenţialul există, este chiar mai ridicat decât în alte zone similare, însă el trebuie valorificat. De exemplu, pe valea pe care urci spre Tyrol dinspre Viena, prin sate, vezi multe gospodării care vând produse tradiţionale", explică Ovidiu Bodean, preşedintele Asociaţiei de Turism Retezat.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Administratie Locala

libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate