Editura Evenimentul si Capital

O industrie de peste 100 milioane de euro poate fi distrusă prin adoptarea unui nou act normativ privitor la construcții

Autor: | | 4 Comentarii | 1684 Vizualizari

Sub pretextul unei cerințe considerate funadamentale “securitatea la incendiu”, Ministerul Dezvoltării Regionale și Admnistrației Publice împreună cu Ministerul de Interne intenționează să introducă un normativ de securitate la incendiu a construcțiilor, Indicativ P118/1, care să fie obligatoriu la proiectarea și realizarea construcțiilor noi și la lucrările de intervenție asupra construcțiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasa de proprietate sau sursa de proprietate. Aceste prevederi vor fi obligatorii pentru toți factorii cu atribuții în proiectarea, realizarea și exploatarea construcțiilor (proiectanți, verificatori de proiecte, experți tehnici, executanți, responsabili tehnici cu execuția, diriginți de șantier, proprietari și utilizatori ai construcțiilor, autorități ale administrației publice, organe de control).

Actul normativ nu definește materialele utilizabile cu denumirile lor tehnice și comerciale, ci prin încadrarea în anumite clase de reacție la foc. De asemenea, normativul nu utilizează și nu impune o clasă de reacție la foc a unui termosistem ca un tot unitar (un ansamblu de produse, grupate, cu rolul de a asigura protecţie termică a pereţilor exteriori ai clădirilor), ci a tuturor materialelor componente. În toată Uniunea Europeană, cerințele de încadrare într-o anumită clasă de foc se referă la termosistem ca tot unitar, ca întreg, nu la componente individuale. Mai mult, în cuprinsul actului normativ se fac recomandări explicite (“Se recomandă utilizarea materialelor şi elementelor de construcţie clasa A1 sau A2-s1d0”), dar voalate, ascunse sub clasa de reacție la foc, de utilizare a vatei bazaltice. Prin aceste recomandări, având acoperire legală, toți proiectanții, verificatorii de proiecte, experții tehnici, etc vor uza, ca pretext, de aceste recomandări pentru a exclude polistirenul.

Prin toate aceste căi se exclude în fapt polistirenul din rândul materialelor care pot fi folosite atât la construcții noi cât și la cele existente, deci moartea industriei și exclusivitatea vatei bazaltice.

Este de neînțeles cum țări dezvoltate precum Germania, Austria și celalte țări și-au izolat clădirile cu polistiren la un preț cât jumătate din prețul vatei bazaltice, iar România, o țară cu un venit pe cap de locuitor de pâna la 5 ori mai mic, trebuie să plătească dublu și acest lucru, numai dacă vata bazaltică ar fi disponibilă în România la nivelul cererii sau necesităților. Dar nu este și nu va fi pentru că în România nu există capacități de producție a vatei bazaltice. În prezent, aceasta se importă de câteva firme din Ucraina, Rusia, Slovenia, Ungaria, Germania 

și Grecia. În schimb, consumul actual de polistiren, fabricat în exclusivitate în țară este de peste 4.000.000 metri cubi. Prin condamnarea la moarte a acestui material, România va trebui să importe vată bazaltică la acest nivel. Imposibil de realizat logistic, gândiți-vă că acest consum ar însemna circa 50.000 de tiruri. Pe de altă parte, o investiție într-o fabrică de vată bazaltică necesită un orizont de așteptare de 2-3 ani până la devenirea ei operațională.

Consecințele dezastruoase ale adoptării Indicativului P118/1

În continuare, consecințele unui asemenea normativ pot fi împărțite în 2 categorii mari:

  • Consecințe directe, macro, asupra României și cetățenilor ei:

  •  

  • Consecințe asupra României ca țară membră a Uniunii Europene care are obligații clare în domeniul eficienței energetice, ca semnatară a așa numitei “Directive 20/20/20”. Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului UE privind eficiența energetică, așa numita “Directivă 20/20/20”, precizează că până în anul 2020 statele UE trebuie să-și diminueze cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, să își crească cu 20% eficiența energetică și să-și producă 20% din energie din surse regenerabile. MDRAP trebuie să trimită Comisiei Europene rapoarte periodice în privinţa economiei de energie realizate prin reabilitarea termică a blocurilor, dar primăriile nu le transmit. Pe acest considerent, în 3 ani Comisia Europeanî probabil că va activa procedura de infringement împotriva României, pentru că până în 2020 trebuie finalizat procesul de reabilitare termică. La mijlocul anului 2015, Comisia Europeană a anunțat declanșarea procedurii de infringement împotriva Ungariei, pe această temă, fiind obligată la plata a peste 15.000 euro/zi.

  •     

  • Loading...
    Pagina 1 din 2



  • Alte articole din categoria: Fapt divers

    evz.ro
    libertatea.ro
    rtv.net
    wowbiz.ro
    b1.ro
    cancan.ro
    infoactual.ro
    unica.ro
    fanatik.ro
    dcnews.ro

    LASA UN COMENTARIU

    Caractere ramase: 1000
    
    CITEŞTE Şi
    FACEBOOK
    evz.ro

    Articole salvate