Cu ajutorul telescopului spatial Hubble a fost identificata o gaura neagra supermasiva situata la o distanta de circa 8 miliarde ani lumina fata de noi si care “fuge” din centrul propriei galaxii. Aceasta fuga, cred astronomii, ar fi fost generata de undele gravitationale emise in urma formarii acestei enorme gauri negre din unirea altor doua gauri negre.

Gaurile negre starnesc mult interes, intrucat aceste obiecte stranii ascund multe mistere. Inca nu stim ce anume se gaseste in interiorul unei gauri negre, in care spatiu si timpul sunt deformate in mod extrem. Teoria relativitatii a lui Einstein nu reuseste sa ne spuna ce se intampla intr-o gaura neagra; ba mai mult, cercetatorii cred ca aceasta teorie nici nu este valabila in interiorul acestor enigmatice obiecte. Din acest motiv descoperirile astronomice legate de gaurile negre sunt foarte interesante si urmarite cu mult interes atat de oamenii de stiinta cat si de largul public.

Recent, o noua gaura neagra supermasiva a fost descoperita cu ajutorul observatiilor astronomice efectuate de telesopul spatial Hubble. La o distanta de circa 8 miliarde de ani lumina fata de noi (deci lumina pe care o vedem a pornit spre Terra atunci cand sistemul Solar inca nu exista) se afla o enorma gaura neagra, care “fuge” din propria galaxie.

Rezultatele acestei descoperiri efectuate de catre echipa de cercetatori condusa de Marco Chiaberge de la Space Telescope Science Institute si de la John Hopkins University din Baltimore, SUA, sunt in curs de publicare in revista Astronomy&Astrophysics.

Au fost pana in prezent descoperite  in centrul diverselor galaxii multe gauri negre supermasive, cu masa de sute de milioane de ori si chiar de miliarde de ori mai mare ca a Soarelui. Mecanismul care genereaza aceste gauri negre, precum si rolul pe care-l au in nasterea si evolutia galaxiilor, nu este inca pe deplin elucidat.

Gaura neagra recent descoperita este insa oarecum bizara: se siueaza departe de centrul propriei galaxii, si se indeparteaza cu o viteza de 7.5 kilometri pe secunda de centru. Din acest punct de vedere este o gaura neagra neobisnuita: cum de nu se afla in centru? De ce “fuge”, care este mecanisml care a generat acest fenomen?

Astronomii cred ca gaura neagra cu masa de circa un miliard de ori mai mare ca cea  a Soarelui s-a nascut in urma coliziunii a doua galaxii, fiecare dintre acestea avand in centru propria gaura neagra. In momentul in care cele doua gauri negre s-au intilnit, acestea au format la inceput un sistem binar de gauri negre care, rotindu-se una in jurul celeilalte, au pierdut energie prin emisie de unde gravitationale pana cand s-au unit intr-o unica gaura neagra eliberand o mare parte din masa care s-a transformat in unde gravitationale. Aceste unde au dat un impuls noii gauri negre ce s-a format, generand practic viteza cu care se deplaseaza si la ora actuala. Procesul de generare de unde gravitationale este asemanator cu cel observat de antenele gravitationale LIGO in urma cu circa un an de zile cand, pentru pima data, au fost observate undele gravitationale produse de coliziunea a doua gauri negre cu masa de circa 30 de ori cea a Soarelui.

Ceea ce astronomii au observat a fost un quasar extrem de luminos, 3C 186, ceea ce reprezinta un semnal al prezentei unei gauri negre masive in interiorul unei galaxii. Acest quasar se situeaza la o distanta de 35000 de ani lumina fata de centrul galaxiei; aceasta distanta este mai mare decat cea dintre sistemul nostru solar si centrul galaxiei noastre.

Tinand cont de viteza cu care se deplaseaza gaura neagra fata de centrul galaxiei, astronomii au calculat ca in circa 20 de milioane de ani, un timp scurt la nivel astronomic, aceasta va parasi galaxia.

Astronomii vor fare alte masuratori pentru a confirma in mod definitiv aceasta descoperire care ar putea sa ne ajute in elucidarea misterelor gaurilor negre si al rolului acestora in evolutia galaxiilor si a Universului.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro