Editura Evenimentul si Capital

Cum a ajuns Ceaușescu să afle DECIZIA lui Bush și Gorbaciov. Gen. Iulian Vlad - INTERVIU ACORDAT REVISTEI PERISCOP

O imagine care a devenit un simbol al sfârșitului Războiului Rece. Ce avea să urmeze după, nu este clar nici măcar astăzi, la aproapern30 de ani de la întânirea din 2-3 decembrie 1989 de la Malta dintre George Bush și Mihail Gorbaciov
Autor: | | 13 Comentarii | 33378 Vizualizari

Continuăm astăzi publicarea unui nou fragment din interviul cu Generalul Iulian Vlad, ultimul șef al Securității, preluat din Revista Periscop, a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe.

Dacă în episodul precedent, generalul Iulian Vlad le-a răspuns relizatorilor interviului, gen. bg. (r) Petru Neghiu și colonelului (r) SIE Alexandru Omeag, la o serie de întrebări cu privire la raporturile dintre PCR și Securitate, în fragmentul de astăzi problematica abordată este una și mai interesantă: procesul soților Ceaușescu, motivele pentru care acest proces a fost un simulacru, precum și Nota-Raport prin care generalul Iulian Vlad l-a informat pe Nicolae Ceaușescu cu privire la deciziile de la Malta.


Se TEMEAU PCR și CEAUȘESCU de SECURITATE? GENERALUL Iulian VLAD răspunde într-un nou interviu acordat revistei foștilor ofțeri SIE


Prin această Notă, Nr. 0075/989 Strict Secret, lui Nicolae Ceaușescu i-au fost aduse la cunoștință informații precise, obținute pe mai multe linii de lucru ale spionajului românesc, cu privire la întâlnirea dintre Bush și Gorbaciov și la deciziile majore, de importanță istorică, luate de cei doi.

Personaj de anvergură prin accesul la informații la vârf și prin capacitatea sa de analiză, generalul Iulian Vlad contribuie astfel, o dată în plus, la înțelegerea istoriei recente, una pe care a trăit-o din interior, ca martor ocular, la înțelegerea Răsturnării din Decembrie 1989, fără de care nu avem nici cea mai micășansă de a avea o percepție corectă asupra a ceea ce se întâmplă astăzi, nu doar cu România, ci chiar cu întreg spațiul european fost comunist.

- Periscop: Vă rugăm să faceți câteva aprecieri asupra procesului lui Ceaușescu. Credeți că judecătorul Gică Popa a fost presat când a declarat hotărârea ca definitivă? Desfășurarea procesului după principiile statului de drept, chiar dacă inculpații ar fi avut în final aceeași soartă, ar fi influențat evoluția ulterioară a țării? 

- Gen. Iulian Vlad: Vedeți, ați pus, de fapt, degetul pe rană. Eu sunt convins că nu motivarea că strada a presat, că lumea s-a temut că nu știu ce, ci le era frică...se temeau de ce-ar putea să spună Ceaușescu la adresa celor care au dezlănțuit dezastrul în Decembrie ’89. Și asta a făcut ca să forțeze acel proces...

Ce părere am despre proces? În primul rând, rușine! Cu pregătirea juridică pe care o am, pot să spun că acesta a fost orice altceva, dar nu poate fi numit un proces. După normele generale care se practică în toate țările, nu neapărat în cele mai civilizate, ci în toată lumea, un proces nu se desfășoară în halul în care s-a organizat la Târgoviște. Fără drept la apărare, să pronunți sentința capitală fără să-i dai dreptul s-o recuze și s-o execuți după câteva zeci de minute.

Un proces de o asemenea importanță și greutate să-l rezolvi în două ore? Nu se poate așa ceva! Justiția românească va rămâne, în veacuri, cu o rușine pe care nu știu cine o va șterge. Pentru că Dan Voinea și cei care au pus la cale acest proces poartă o vină de neiertat. De altfel, ordinul de numire ainstanței a fost scris de mână de Ion Iliescu, în calitate de Președinte al CFSN. El îi numea pe judecători și pe procurori, nu mai exista un alt organ la vremea respectivă decât acest CFSN.

Poate m-am precipitat puțin de indignare, de supărare. Ca să fiu și mai explicit și mai clar, procesul Ceaușeștilor a fost o rușine... Nu știu cât de mult respectau străinii poporul român și opțiunile lui, dar după asasinatul din ziua de Crăciun mulți au încercat un sentiment de dezamăgire, pentru a nu spune mai mult.

A fost mai rău decât în perioada stalinistă. Cel puțin atunci, strict formal, se respectau niște prevederi procedurale. Se mai amâna, îi dădea drept la apărare etc., deși până la urmă îl executa. Dar aici s-a venit cu sentința hotărâtă în altă parte. Gică Popa a fost un judecător militar foarte bun. A soluționat multe din procesele din trecut și n-aș putea spune că atunci a acționat numai în baza unor ordine, sugestii sau cereri ale nu știu cui. Ca dovadă că și-a găsit o vină pe care n-a putut el însuși să și-o ierte, a fost faptul că și-a pus pistolul la tâmplă. El a fost singurul care a recurs la un asemenea gest onorabil. Ar fi trebuit să-l facă tot completul de judecată, inclusiv procurorul, care acum a devenit general cu nu știu câte stele, „mare profesor universitar” pe la nu știu câte instituții de învățământ superior ș.a.m.d.

FOTO: Nicolae Ceaușescu nu avea de unde să știe că Mihail Gorbaciov, atunci când îi strângea mâna, își luase deja adio de la el

- Periscop: Domnule general, v-ați gândit vreodată că activitatea dumneavoastră în serviciul țării ar putea merge că- tre un punct final al carierei, care să fie închisoarea?

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate