NORMAN MANEA, la 80 de ani. „Unchiul din Europa de Est” aşa cum românii nu l-au văzut niciodată

NORMAN MANEA, la 80 de ani. „Unchiul din Europa de Est” aşa cum românii nu l-au văzut niciodată

Este unul dintre cei mai premiaţi şi traduşi scriitori români contemporani, dar jurnalista Irina Păcurariu a cunoscut omul din spatele celebrităţii

La 5 ani, era deportat în Transnistria cu toţi evreii din Bucovina, iar la 50 pleca, împreună cu limba română, dincolo de Ocean. La o vârstă la care alţii se pregătesc de pensie, Norman Manea începea o viaţă nouă în Statele Unite. În reportajul „Norman Manea – Fericirea obligatorie”, jurnalista TVR Irina Păcurariu renunţă la scriitor pentru omul care, la 80 de ani, se opreşte şi se uită în urmă la cât şi cum a trăit. ”L-am vazut pentru prima data la o gala a scriitorilor pe care o prezentam. Era vorba de FILIT, evenimentul care a adus acum 2 ani pe scena superbului Teatru National din Iasi o galerie absolut fabuloasa de scriitori. David Lodge sau Guillermo Arriaga, fostul scenarist a lui Alejandro Gonzales Innaritu, s-au intalnit cu Herta Muller sau Mircea Cartarescu. Unul dintre invitatii speciali a fost Norman Manea si, tin minte ca nu functiona difuzorul din cabina, asa ca m-am dus in sala sa-l ascult.

Inca de la  primele povesti, pentru prima data in viata mi-am scos telefonul si am inceput sa notez  cuvinte, idei din ceea ce spunea. Din pacate aparatul l-am schimbat si au disparut si vorbele scrise atunci. Acest „unchi din Europa de Est”, cum ii spun americanii, se dovedea un incredibil povestitor. Folosea cuvinte de o forta sfichiuitoare si evoca, cu o desavarsita limpezime, secvente pe care le traise cu 70 de ani in urma”, a povestit Irina Pacurariu.

Sesiune aniversară Norman Manea la Biblioteca Academiei Române, pe Ştirile TVR

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Luni, 23 mai, începând cu ora 9.00, în Sala „Ion Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei 125, București), are loc o sesiune aniversară dedicată lui Norman Manea, unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, cu ocazia împlinirii vîrstei de 80 de ani. Sesiunea va consta într-o serie de discuții libere pornind de la temele majore ale operei lui Norman Manea.

La evenimentul aniversar „NORMAN MANEA – O VIAȚĂ” vor participa personalități marcante ale lumii culturale și academice atît din țară, cît și de peste hotare: Gabriela Adameșteanu, Paul Bailey, Dana Berdilă, Ana Blandiana, Margarita Boyers, Robert Boyers, Augustin Buzura, Nicolas Cavaillès, Magda Cârneci, Paul Cernat, Livius Ciocârlie, Paul Cornea, Ioan Cristescu, Caius Dobrescu, Mircea Dumitru, Florin Filip, Luca Formenton, Mariana Gorczyca, Ioana Gruia, Olivier Guez, Bedros Horasangian, Annabelle Hirsch, Emil Hurezeanu, Emil lonescu, Nora Iuga, Victor Ivanovic, Elvira Lindo, Vittorio Lingiardi, Silviu Lupescu, Alberto Manguel, Alexandru Marinescu, Mircea Martin, Mercedes Monmany, Rosa María Moro de Andrés, Ana Nicolau, Antonio Muñoz Molina, Maria Nadotti, Ingemar Nillson, Florence Noiville, Andrei Pleșu, Bogdan Popescu, Stephanie Tärnqvist, Joan Tarrida, Stelian Tănase, He Lea Wakeman, Monica Zgustova. Mai mule despre evenimentele zilei - aici.

TVR1 va difuza luni, 23 mai, la ora 17.00 (şi în reluare la ora 0.10, marţi, 24 mai) „Norman Manea și fericirea obligatorie”, un documentar produs de TVR Internațional şi realizat de Irina Păcurariu. Filmul va fi difuzat și de TVR HD, de asemenea luni, 23 mai, la ora 20.30. 

„Erau atat de multe perspective în care puteam să îl prezint - şi totuşi, singura mea grijă a fost să-l arat ca pe un om normal, nu ca pe un excepţional. Eu cred cu tărie că forţa individuală a fiecărui posibil model stă în firesc. Indiferent de talent, har, tragedie sau recunoaştere mondială, cei cu adevărat speciali au şi vocaţia umanităţii simple”, a spus Irina Păcurariu.

“«Fericirea obligatorie» confirmă în proză ceea ce era, de fapt, ştiut: în timpul domniei lui Nicolae Ceauşescu, România a fost cea mai represivă dintre ţările de după Cortina de Fier. Cele patru nuvele din cartea lui Manea sunt pline de terifiante descrieri ale chinului cotidian. Din fericire pentru admiratorii literaturii, aceste naraţiuni au o graţie salvatoare: satira. În conversaţii şi comentarii kafkiene, personajele ne transmit ce înseamnă să trăieşti în spaimă şi să supravieţuieşti prin viclenie într-o dictatură coruptă.” (The New York Times)