Editura Evenimentul si Capital

Nimeni nu spune cine a propus „articolul interceptări” din Noul Cod!

robert_c
Autor: | | 66 Comentarii | 5412 Vizualizari

Două curente străbat magistratura: unii spun că şi miniştrii suspecţi de infracţiuni vor putea fi interceptaţi fără să li se spună, alţii zic că nu. Profesioniştii afi rmă că nu vor "să mintă în hârtii".

Apropiata intrare în vigoare a noilor Coduri penale, de la 1 februarie 2014, face ca sistemul de Justiţie să fiarbă, din mai multe motive. Unele au fost invocate de preşedintele Instanţei Supreme, Livia Doina Stanciu, şi privesc chestiuni care ţin de aplicarea legii mai favorabile. Altele au fost făcute de procurorii DNA şi DIICOT şi privesc chestiuni care ar pune piedici eficienţei anchetelor. Cel mai fierbinte punct se referă la schimbările privind posibilitatea de a intercepta demnitarii suspectaţi de comiterea unor fapte penale, modificări la Codul de procedură penală a căror paternitate nu vrea nimeni să o recunoască acum. Nimeni nu spune cine a propus "articolul interceptări" din Noul Cod! Poveste pentru înţeles Ipoteză. Un afacerist, pe care îl numim Mitică, merge la DNA şi denunţă un ministru, să-i zicem Tache, că i-a cerut şpagă un milion de euro ca să-i atribuie direct un contract pe bani publici. Întâlnirea pentru predarea şpăgii e programată peste cinci zile, în separe-ul unui restaurant "cu ştaif", din Capitală. Afaceristul a denunţat fapta şi persoana. Se impune interceptarea convorbirilor telefonice şi monitorizarea ambientală. De aici, lucrurile se despart. Dacă opera vechiul Cod de procedură penală, procurorii cereau interceptarea telefoanelor şi înregistrarea ambientală. Probe concludente. În noul Cod, ce intră în vigoare de la 1 februarie, procurorul nu mai poate să-l intercepteze pe ministrul Tache fără să-i aducă la cunoştinţă că este urmărit penal. Opinii contrare Procurorul Mihai Udroiu, consilierul şefului DIICOT şi unul dintre cei care au lucrat la coduri, spune că ministrul Tache poate fi interceptat, fără să i se spună, dacă procurorii încep urmărirea penală pentru faptă, urmând ca mai târziu să înceapă şi faţă de persoană. Codruţa Koveşi, procuroru-lşef al DNA, spune că ministrul nu poate fi interceptat decât dacă începe urmărirea penală faţă de persoană, fiind vorba de o infracţiune cu autorul cunoscut. Caz în care legea te obligă să-i aduci la cunoştinţă că e urmărit penal. Desigur, mai întâi el va afla de anchetă atunci când procurorii vor cere avizul pentru urmărire de la Preşedinte sau Parlament (dacă ministrul este senator sau deputat). Cu alte cuvinte, ministrul Tache scapă de DNA. "Nu suntem ipocriţi" Nicăieri în Uniunea Europeană nu există asemenea prevederi, de punere în gardă a infractorilor. "Dimpotrivă, interceptările sunt un mijloc modern de probă în ton cu evoluţia rafinamentului infractorilor", ne spun practicieni din sistem. "Noile prevederi forţează sistemul să devină ipocrit. Dacă nu se dă Ordonanţă de Urgenţă pentru eliminarea acestor dificultăţi, înseamnă să pui sistemul să mintă în hârtii declanşând urmărirea faţă de faptă. Acest lucru va fi speculat de avocaţi. Dacă ştii autorul trebuie să începi urmărirea penală faţă de persoană, adică să-l avertizezi, ceea ce înseamnă zero eficienţă", ne-au declarat specialişti în procedură penală din sistemul parchetelor. Vicepreşedintele CSM, Gheorghe Muscalu, ne-a declarat că el încă aşteaptă să fie dată OUG care să repare lucrurile. Opoziţia, inexistentă la dezbateri Noile coduri - penal şi de procedură penală - au fost iniţiate, în 2009, de către Ministerul Justiţiei, în fruntea căruia se găsea ministrul Cătălin Predoiu, actualul prim-vicepreşedinte al PDL. Şefa proiectului de elaborare a acestor legi a fost secretarul de stat Alina Bica, cea care în prezent este şefa DIICOT. Subcomisia parlamentară de modificare a celor două coduri a fost condusă, în legislatura 2009-2012, de către deputatul PSD Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte şi Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poşta Română, şi fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupţie. Proiectul a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor fără nici un fel de dezbateri, cu un singur vot împotrivă şi trei abţineri. În 2013, guvernul a elaborat un proiect de lege de punere în aplicare a acestor coduri şi care aducea o serie de modificări de substanţă. În plenul Camerei Deputaţilor - camera decizională - la dezbateri nu a luat cuvântul nici un reprezentant al PDL. Din rândul opoziţiei singurul care s-a bătut constant pentru promovarea unor modificări a fost udemeristul Marton Arpad. Acesta avea însă o solicitare punctuală: reglementarea unor "garanţii procedurale" de folosire a limbii materne.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate