Peste 13 zile țara mea va începe să înnebunească. Vestea bună e că accesul de nebunie se va încheia brusc și apoteotic la două săptămâni după aceea. Vestea proastă e că nebunia va dura două săptămâni.

Articolul a fost publicat inițial pe Sociollogica.

Practic se vor întâmpla următoarele:

1. Rețele financiare și personale se vor revela în totalitate. Centrele de influență și putere, entitățile economice pentru care rezultatul alegerilor este semnificativ și grupurile de interese (nu neapărat penale) își vor da jos cu repeziciune masca, adăugându-și vocile cacofoniei generale. Identități publice vor deveni caricaturi schimonosite.

2. Susținători moderați sau nu foarte hotărâți se vor pomeni suflând în trompete, fără voia lor, cărați de valuri de emoție mult mai mari decât ei. Totul va fi citit, interpretat, valorificat în cheie partizană ("nu există decât două categorii: de partea noastră sau de partea lor, iar dacă nu ești de partea noastră ești în mod clar și automat de partea lor"). Pentru cei care doresc să rămână neutri sau măcar să păstreze o fărâmă de obiectivitate presiunea de a abandona această perspectivă va fi imensă. Sursa acestei presiuni nu va fi întotdeauna exterioară.

3. Va începe dominația iraționalului, ilogicului, asocierii lipsite de cauzalitate, căutării mediatizate de "semne" și "indicii" acolo unde ele nu există. Va predomina gândirea apocaliptică, tipică sfârșitului de istorie ("suntem terminați ca nație dacă va câștiga celălalt"). Vor deveni asurzitoare teoriile conspirației, aluziile la intervenția unor forțe care ar manipula sau suprascrie vox populi, sugestiile cu privire la implicarea decisivă a diferiților actori geopolitici din afara României.

4. Vor înflori zvonurile de partid, schemele de genul cuțit-înfipt-în-spate, narațiunile (în genere ficționale) cu privire la trădări, târguri, jocuri ascunse.

5. Epocă de glorie pentru principiul "big lie" = oamenii au tendința să creadă minciunile colosale tocmai pentru că utilizarea lor e improbabilă ("afirmația trebuie să fie adevărată, nimeni nu-i așa de prost încât să mintă în halul ăsta").

Pe metereze vom găsi falsități absurde, rizibile, idioate cu privire la cei doi candidați rămași în competiție. Idei, fraze, narațiuni care cu câteva luni înainte de alegeri ar fi fost considerate motive întemeiate de relocare la spitalul de nebuni iar înainte de primul tur ar fi fost categorisite drept cel puțin fistichii vor face acum ravagii, răspândindu-se cu repeziciune.

6. Vor exista poziționări bizare, surprinzătoare, atipice din partea unor actori secundari sau aflați la granița dintre relevanță și irelevanță. Acestea nu vor ajunge în prim-planul opiniei publice, topindu-se în noianul de informații; astfel de poziționări se adresează unui număr limitat de oameni și numai aceștia le vor da atenție.

7. Figuri din jurul candidaților vor încerca să se plaseze în prim-plan. În acest context vor lipsi perspectiva strategică, conștientizarea reală / sociologică a efectelor, inteligența comunicațională. Vor căpăta întâietate în spațiul public afirmațiile care conțin hubris, eculubrații, momente de rătăcire intelectuală sau psihologică.

8. Va începe vânătoarea de gafe gigantice, cataclismice, nimicitoare, care mișcă sute de mii de voturi. Vor exista cel puțin două și maxim trei astfel de momente care, măcar temporar, vor da impresia că sunt pe cale să definească în totalitate dinamica opțiunii de vot.

9. Se va face apel obsesiv la trecutul îndepărtat și foarte îndepărtat în căutarea motivării prin ură. Se va reformula prin zeci de mijloace apelul la răzbunare, dreptate sau antipatii personale profunde.

10. Pentru cei care realizează sondaje de opinie vine momentul cel mai dificil și infect din ultimii cinci ani. O firmă onestă care ar face publice rezultatele unui sondaj efectuat corect ar fi acuzată de una din tabere și de milioanele de susținători ai taberei respective că rezultatul e fals, o manipulare, o porcărie, etc. Evident ar fi vorba de tabăra candidatului care, în acel sondaj, e în dezavantaj. Nici măcar un rezultat de 50%-50% n-ar fi văzut drept neutru la ora actuală, ci drept semn al schimbării de situație față de cum stau lucrurile din iulie încoace. Deci iarăși un rezultat susceptibil de a manipula.

10 bis. De-a lungul zilei de vot o să plutească prin spațiul public cifre de toate felurile aparent extrase din exit poll-uri: "scorurile candidaților la ora 11", "diferența în procente dintre candidați la ora 13", etc. Acestea vor descrie imagini contrare și probabil ireale, scopul fiind mobilizarea electoratului propriu respectiv demobilizarea celuilalt (ambele aspecte necesită mai multă finețe decât s-ar crede la prima vedere) sau pur și simplu căpătarea aparenței de acces la informații privilegiate.

Credibilitatea rezultatele exit-poll-urilor anunțate la ora 21 va fi direct proporțională cu diferența dintre candidați. De exemplu, 58-la-42 ar fi un scor acceptat fără prea multe discuții. 52-la-48 va conduce o mare parte din public spre concluzia că se încearcă fraudarea alegerilor, manipularea opiniei publice sau amândouă.

Excepția de la regulă ar reprezenta-o egalitatea perfectă (50-50).

Vestea bună e că, după ziua turului doi, tumultul se oprește și toată lumea e un pic mai fericită (detalii aici). Evident mai puțin pierzătorul, pentru sacrificarea căruia vor fi pregătite din timp rugul, lemnele și cutii largi de chibrituri.