Aproximativ unul din zece europeni (11%) recunoaşte că, în anul precedent, a cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce 4% recunosc că au fost plătiți la negru, arată un sondaj Eurobarometru. România face parte dintre statele membre cu procent ridicat de "angajați cu remunerație în plic" (7%, față de media UE), însă este şi țara în care a fost înregistrată și cea mai importantă descreștere a numărului acestor angajați (16%).

Munca la negru continuă să fie larg răspândită în Europa. 11% dintre respondenți recunosc că, în anul precedent, au cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, iar 4% recunosc că au desfășurat activități remunerate la negru. În plus, unul din 30 (3%) a fost plătit parțial în numerar de către angajatorul său („remunerație în plic”). Cele mai solicitate bunuri sau servicii care implică muncă la negru sunt: reparațiile și renovările locuințelor (29%), reparațiile auto (22%), curățenia locuințelor (15%) și produsele alimentare (12%). Prețurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru 60% dintre ei, iar 22% menționează că au făcut-o ca favoruri pentru prieteni. Europenii cheltuie o sumă anuală medie în valoare de 200 de euro pe bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce suma anuală medie câștigată de cei care lucrează la negru este de 300 de euro. De asemenea, europenii lucrează la negru în special în următoarele sectoare: reparații și renovări ale locuințelor (19%), grădinărit (14%), curățenie (13%) și îngrijirea copiilor mici (12%). Letonia, Olanda și Estonia sunt ţările cu cei mai mulţi locuitori care lucrează la negru (11%). România face parte dintre statele membre cu procent ridicat de "angajați cu remunerație în plic" (7% față de media UE menționată mai sus; cel ma ridicat procent e în Letonia – 11%), însă este țara în care a fost înregistrată și cea mai importantă descreștere a numărului acestor angajați (16%). În acest sens, Comisia Europeană va demara o serie de acţiuni pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru. „Consecințele muncii la negru nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuși la condiții de muncă periculoase și la câștiguri mai mici, ci și faptul că ea privează guvernele de venituri și subminează sistemele noastre de protecție socială. Este necesar ca statele membre să pună în aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a încuraja transformarea ei în muncă cu forme legale și să conlucreze mai îndeaproape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, în luna aprilie, Comisia Europeană va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru, care ar îmbunătăți cooperarea între inspectoratele de muncă și organismele responsabile de asigurarea respectării legislației din întreaga Europă”, a declarat László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune. În cadrul sondajului Eurobarometru, au fost intervievați 26.563 de respondenți din diverse grupuri sociale și demografice din toate statele membre.