Editura Evenimentul si Capital

Scorpionii Albaștri, MARȘ ILEGAL spre Polonia

Autor: | | 1 Comentarii | 4863 Vizualizari

La o zi după plecarea a 120 de militari români în Polonia, Guvernul spunea că misiunea nu este legală. Povestea unei bâlbâieli legislative.

Pe 15 martie, la Craiova se organizează festivitatea de plecare în Polonia a 120 de militari români. A doua zi, Guvernul scrie într-un document oficial: ”Misiunile pe care le va executa subunitatea românească în Polonia nu sunt prevăzute de legislația actuală.”

Plecarea a 120 de militari români într-o misiune din Polonia a fost unul dintre cele mai mediatizate evenimente ostășești ale acestui an. Și pe bună dreptate, pentru că misiunea lor face parte din mesajul transmis de România întregii lumi că, în șahul mondial jucat între NATO și Federația Rusă, noi am ales clar tabăra în care suntem.

Stabilită încă din iulie 2016, misiunea a pus pe jar toate oficialitățile române, la o zi după ce a fost anunțată într-un festivism specific misiunilor de luptă. De ce? Pentru că, recunosc în documente oficiale ministrul Apărării, Guvernul și CSAT, nu era perfect legală la momentul comunicării ei publice!

Adio, mister Obama

Firul evenimentelor pe care urmează să vi-l descriu este absolut halucinant, unul dintre puținele care ar justifica titlurile de click-bait care vă asaltează din toate direcțiile. Așadar la ce urmează puteți pune oricare dintre epitetele ”senzațional”, ”tulburător”, ”înfricoșător”, ”incredibil” sau oricare altul din categorie.

Povestea începe în zilele de 8-9 iulie 2016, la Varșovia, capitala Poloniei. Acolo are loc Summit-ul NATO, ultimul la care a participat președintele american Barack Obama. S-au făcut poze, dar s-au luat și decizii importante, mai ales în contextul răcirii relațiilor cu Rusia. Pentru Klaus Iohannis părea primul mare demers internațional încununat de succes.

Citez din presa vremii, entuziastă de rolul crescut pe care România urma să-l joace în războiul nervilor dintre NATO și Federația Rusă, o declarație a președintelui nostru: "Ca iniţiative concrete pentru România, vom avea o brigadă multinaţională. Astfel, şi acest punct din mandatul României a fost îndeplinit. La această brigadă în cadrul Summitului şi-au anunţat până acum contribuţii certe Polonia cu o companie şi a fost reconfirmată contribuţia Bulgariei, care vine cu un batalion. Am derulat şi în aceste zile şi vom continua discuţiile cu alţi aliaţi pentru alte contribuţii, dar semnele sunt foarte bune. România, la rândul său, îşi asumă partea sa de responsabilitate şi contribuie cu o companie de infanterie cu elemente de sprijin logistic la efortul NATO din Polonia. Deci noi participăm cu o companie în Polonia".

România și Polonia păreau a-și fi asumat rolul de aliați de nădejde ai NATO în fața Federației Ruse.

Noi suntem români...

2016 a fost an electoral, înfruntându-se tocmai guvernul de atunci, Dacian Cioloș, și PSD. Procentele electorale aveau să demonstreze că restul actorilor nu au contat. La Ministerul Apărării Naționale puterea era împărțită tocmai de actorii principali, ministru era tehnocratul Mircea Motoc și secretar de stat era pesedistul Gabriel Sebastian Leș, cel care acum este ministru în Guvernul Sorin Grindeanu.

În octombrie, 2016, structurile NATO deciseseră deja ca forța din Polonia să fie completată de 120 de militari români, un detașament de apărare antiaeriană. Citez din presa vremii: ”Detaşamentul este parte componentă a Grupului de luptă NATO condus de către SUA, având misiunea de a asigura prezenţa înaintată şi consolidată în nord-estul Alianţei pentru descurajarea oricărei potenţiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summit-ului NATO de la Varşovia.”

Doar că, așa cum veți vedea, pe lângă înflăcărarea din comunicate, ar mai fi trebuit făcut ceva: schimbarea cadrului legal. Altfel, misiunea era nu eroică, ci imposibilă.

Trec lunile, vin alegerile, nimeni nu are timp de rezolvarea problemei și ajungem în primăvară.

În timp ce bărbații aleargă prin oraș să caute ghiocei pentru femeile iubite, noul ministrul al Apărării, Gabriel Leș, fostul secretar de stat, aleargă la Senat – el fiind și senator - și depune, în regim de urgență un proiect de lege, el fiind singurul inițiator. Nu are timp să strângă alte semnături, dar Biroul permanent îi acceptă inițiativa.

El vrea să schimbe două articole din două legi mai vechi, unul ca să poată găzdui România misiuni de un anumit tip și altul ca să poată executa un anumit tip de misiuni pe teritoriul altor state. O să explic mai încolo ce dorește ministrul Apărării de la colegii săi de Legislativ. În expunerea de motive, senatorul-ministru spune că fără aceste modificări misiunea din Polonia nu este în cadrul legal!

”Nerespectarea angajamentului de a participa la Grupul de Luptă”

Citez din expunerea de motive a inițiativei legislative a senatorului Gabriel Leș, depusă pe 1 martie 2017, cu doar o lună înainte ca misiunea comună româno-poloneză să înceapă.

”Astfel în marja Summit-ului, cei doi președinți, respectiv cel al României și cel al Poloniei, au discutat și stabilit participarea cu forțe naționale (subunitate nivel companie), la reciprocitate, în cadrul grupului de luptă sub conducerea SUA din Polonia, precum și în cadrul Brigăzii Multinaționale ce se va constitui pe teritoriul României. Nivelul de participare, precum  și tipul subunității au fost stabilite în cadrul discuțiilor cu aliații în luna noiembrie 2016.

Această decizie presupune adoptarea de către statele contributoare a tuturor măsurilor de ordin operațional, tehnic, dar, mai ales, juridic, în vederea respectării calendarului stabilit, ca până la 1.04.2017, Grupul de luptă din Polonia condus de SUA să fie constituit, ceea ce presupune ca toate structurile din compunere să fie dislocate în Polonia cu tot personalul, echipamentele și materialele necesare îndeplinirii misiunilor.

Proiectul de act normativ asigură cadrul legal necesar participării forțelor armate la misiuni și operații pentru implementarea noilor măsuri și acțiuni adoptate la nivel aliat, legate de prezența înaintată, precum și pentru reglementarea aspectelor referitoare la subordonarea, de către comandanții români, a unor structuri multinaționale pe teritoriul României.

Neadoptarea în timp scurt a actului normativ va duce la nerespectarea angajamentului de a participa la Grupul de luptă din Polonia condus de SUA, va avea impact negativ asupra proiectelor solicitate de România să fie implementate pe teritoriul național, parte a întăririi flancului estic al Alianței (Brigada multinațională, programul intensiv de exerciții multinaționale), inclusiv crearea unor disensiuni în cadrul NATO privind coeziunea și efortul comun de întărire a flancului estic al Alianței.”

Documentul, aflat și în posesia mea, este semnat de ministrul-senator.

Și ce dacă nu e cadru legal?

Cum s-a ajuns în această situație nu poate explica nimeni. Delăsare? Prostie? Citind textul lui Gabriel Leș, am căutat și am găsit multe declarații comune ale celor doi președinți, Klaus Iohannis și Andrezej Duda. Decorații schimbate între ei, întâlniri la Varșovia și București. Pe 3 noiembrie, la Cotroceni, președintele Poloniei spunea că: ” Amândoi, eu și domnul Președinte, avem aceeași opinie ca prezența NATO în această parte a Europei trebuie sa fie intensificată, că aceasta are un caracter natural, este o chestiune de dezvoltare echilibrată a Alianței și prezența trupelor Alianței în această parte a Europei trebuie să se intensifice în mod natural și normal, dat fiind lărgirea acestei structuri de acum câțiva ani".

Pe 4 noiembrie, la București, a avut loc un ”mini-summit NATO” româno-polonez la care s-au luat deciziile de care vorbea ministrul Apărării în documentul depus la Senat.

Lucrurile au continuat ca și cum totul era în regulă. Ba chiar și după ce ministrul a sesizat Senatul, organizarea forței comune a mers mai departe, ca și cum nu conta că ”Neadoptarea în timp scurt a actului normativ va duce la nerespectarea angajamentului de a participa la Grupul de luptă din Polonia condus de SUA”!

Mai mult, pe 15 martie, la Craiova este organizată o festivitate dedicată evenimentului. La acea dată, la sediul Batalionului 205 Apărare Antiaeriană „General Gheorghe Pârvulescu”, din Craiova, a avut loc ceremonia de plecare în misiune a Detaşamentului de apărare antiaeriană ce va fi dislocat timp de şase luni în Polonia.

Citez din presa acelor zile: ”120 de militari craioveni, supranumiţi şi Scorpionii Albaştri, au plecat într-o misiune de şase luni în Polonia. Detaşamentul este parte componentă a Grupului de luptă NATO şi va avea misiunea de a asigura prezenţa înaintată şi consolidată în nord-estul Alianţei pentru descurajarea oricărei potenţiale agresiuni.”

Marșul spre Varșovia și acțiunea din Victoria

Plecarea militarilor români este însoțită de mai multe materiale de presă laudative. Oficiali militari americani au participat la un exercițiu comun și au postat un filmuleț favorabil la adresa Scorpionilor Albaștri. Evident, lucrurile nu se mai petrec precum în filmele alb-negru despre război și imaginile nu mai sunt cu logodnicele părăsite plângând pe peronul gării. Plecarea efectivă s-a produs mai târziu. Ca să nu vă țin cu sufletul la gură, vă spun că începerea efectivă a misiunii s-a făcut în deplină legalitate, dar pentru asta a fost nevoie de mai multe tumbe legislative făcute de Guvern, Palatul Cotroceni, Senat și Camera Deputaților!

Pe 15 martie are loc festivitatea, pe 16 curgeau încă materialele despre realizarea diplomației și a oficialilor militari. Tot pe 16 martie este rândul Guvernului Sorin Grindeanu să intre în acțiune.

În ședința de joi, 16 martie, este adoptată Ordonanța de Urgență 21/2017, din a cărei expunere de motive reproduc câteva fragmente. Ordonanța este publicată în Monitorul Oficial, adică are efecte juridice, pe 17 martie. Atenție! De data aceasta întregul Guvern recunoaște că misiunea pentru care tocmai ce se organizase o festivitate nu este în cadrul legal!

”Întrucât, pe timpul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, la nivel de miniștri ai apărării, din perioada 26-27 octombrie 2016, au fost aprobate documentele pentru consolidarea prezenței NATO pe flancul estic și reconfirmate angajamentele naționale anterioare,

(...)

Pentru completarea cadrului normativ cu prevederi esențiale vizând întrebuințarea forțelor și capabilităților existente la nivelul Armatei României, în afara teritoriului statului român, precum și limitele aranjamentelor de comandă-control care se pot stabili între structurile militare române și cele ale statelor aliate sau partenere,

Având în vedere că misiunile pe care le va executa subunitatea românească în Polonia nu sunt prevăzute de legislația actuală,

Luând în considerație calendarul activităților aprobat de Consiliul Nord Atlantic, care prevede realizarea capabilității inițiale a grupurilor de luptă pe flancul nord estic al Alianței până la 1 aprilie 2017 și cerința ca subunitatea românească să execute deplasarea în Germania începând cu data de 20 martie 2017 pentru a fi integrată în cadrul grupului de luptă condus de SUA, cu tot cu personalul, echipamentele și materialele planificate,

Dat fiind faptul că nerespectarea de către România a acestor termene determină imposibilitatea realizării stării acționale a grupului de luptă condus de SUA, necesară îndeplinirii misiunilor stabilite....”

În fine, de la un punct, expunerea de motive copiază motivele invocate de senatorul Gabriel Leș în proiectul de lege depus la Senat, ceea ce mă face să cred că inițiatorul este același, lucru care avea să se confirme. Mă rog, nu chiar, unul e senatorul Leș, celălalt e ministrul Leș.

CSAT-ul de marți îl citează pe cel de vineri care a luat o hotărâre miercuri

Din acest moment începe un șir de evenimente la sfârșitul cărora nimeni nu va mai putea vreodată să spună că legile lâncezesc în Parlament sau că executivul, legislativul și președinția nu conlucrează.

Pe 20 martie, militarii români pleacă în Germania, prima escală înainte de marșul spre Polonia.

La acea dată, OUG era adoptată și trimisă la Senat,, camera primară în astfel de probleme. OUG este însoțit de un aviz al CSAT. Ștampila de pe aviz este din 15 martie, o zi de miercuri, e important.

Pe 21 martie, marți, are loc o ședință CSAT, cu alte puncte pe ordinea de zi decât misiunea din Polonia. În comunicatul Președinției despre această ședință se spune: ”Precizăm că vineri, 17 martie a.c., Președintele României a aprobat, după consultarea CSAT, participarea României la Grupul de luptă pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO din Polonia. Începând cu anul 2017, ţara noastră va fi prezentă cu o subunitate de nivel companie, cu un efectiv total de 120 de militari, cu capabilităţile aferente, aşa cum de altfel ne-am angajat la Summitul NATO de la Varşovia din 2016. Acest grup de luptă are rolul de a contribui la asigurarea securităţii, complementar forţelor naţionale de apărare, în situaţii de criză sau conflict. Președintele Klaus Iohannis a informat Parlamentul României despre această decizie.”

Cum de ștampila de pe avizul ajuns la Senat e de miercuri, 15 martie rămâne un mister. Probabil au redactat-o pe 15 și au terminat de strâns semnături pe 17 !

Oricum, avizul CSAT a venit la două zile după festivitatea de plecare în misiune!

Pe 25 martie, militarii români pornesc în marș din Germania spre Polonia. Pe 26 ajung la Varșovia.

Pe 27 martie, Senatul adoptă legea de aprobare a Ordonanței 21/2017, adică la doar 11 zile de la adoptarea ei de către Guvern și publicarea în Monitorul Oficial.

Pe 1 aprilie, începe oficial misiunea Grupului de luptă sub comanda SUA.

Pe 3 aprilie, legea de aprobare a Ordonanței ajunge la Camera Deputaților.

Pe 7 aprilie, Guvernul comunică Parlamentului că inițiativa senatorului Gabriel Leș are un articol în dublă legiferare, adică se regăsește și într-o ordonanță inițiată de ministrul Apărării Gabriel Leș. Nu e glumă, documentele oficiale o dovedesc cu prisosință.

Pe 20 aprilie, legea Ordonanței privește vot în plen și este promulgată de președinte pe 26 aprilie.

Inițiativa senatorului Gabriel Leș vine și ea tare din urmă! Pe 2 mai este adoptată de Senat, fără a se ține cont de avizul Guvernului, așa că Senatul a adoptat același articol în două legi, în cea de aprobare a OUG 21/2017 și în legea inițiată de senator.

Pe 8 mai, legea senatorului ajunge la Camera Deputaților și acum este în comisii.

Pe mine m-au pierdut de tot.

Articolul de lege pe care Leș a vrut să-l adopte ca senator și ministru

În Ordonanța de Urgență și în proiectuul de lege, ambele avându-l ca inițiator pe Gabriel Sebastian Leș apare același articol. El spune așa:

”La articolul 2 alineatul 1 din Legea nr.121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 17 iunie 2011, după litera a) se introduce o nouă literă a1) , cu următorul enunț:

a1) de implementare a măsurilor de asigurare a aliaților, prezență înaintată și descurajare, precum și alte acțiuni stabilite prin decizii ale Consiliului Nord-Atlantic pentru asigurarea securității în spațiul Atlanticului de Nord, în conformitate cu prevederile Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington, la 4 aprilie 1949.”

Ce spune acel articol 2 din Legea pe care senatorul și ministrul Gabriel Leș ”doreau” să o schimbe:

” (1) Misiunile și operațiile la care participă forțele armate în afara teritoriului statului român sunt: a) de aparare colectivă în cadrul Organizțtiei Tratatului Atlanticului de Nord sau de asigurare a securității statelor membre ale Uniunii Europene; b) de răspuns la crize; c) de pace; d) de asistență umanitară. (2) Misiunile și operațiile prevăzute la alin. (1) pot fi desfășurate sub mandatul Organizației Națiunilor Unite sau al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, sub conducerea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau a Uniunii Europene, precum și în cadrul unor coaliții. (3) Misiunile și operațiile prevazute la alin. (1) lit. d) se pot desfășura și la solicitarea statului afectat.”

Se pare că ministrul a fost singurul care și-a dat seama că misiunea din Polonia nu se încadrează la niciuna dintre aceste categorii! Polonia nu e amenințată, misiunea de acolo este de DESCURAJARE a Federației Ruse, nu de APĂRARE în fața unei agresiuni concrete. Ea nu răspunde unei CRIZE, ci o descurajează printr-o acțiune ÎNAINTATĂ, adică pe o linie nouă de posibil front. Nu menține PACEA, nu e UMANITARĂ și, în consecință, nu putea fi ordonată în cadrul legal existent până la 17 martie, când OUG a apărut în Monitor!

De ce această rectificare/completare a legii nu s-a făcut în timp util, din iulie 2016 încoace? E o întrebare la care nu am un răspuns onorant pentru oficialii români.

Ministrul Leș: Misiunile care asigură prezenţa înaintată şi consolidată pentru descurajarea oricărei potenţiale agresiuni n-au fost prevăzute în lege

După ședința de Guvern din 16 martie, ministrul Gabriel Leș a ieșit la declarații. Ele a recunoscut public faptul că misiunea pe care o promovase cu doar o zi în urmă nu îndeplinea condițiile legale. Nici nu a spus că misiunea nu începuse de fapt.

El a declarat: ”Am avut în această şedinţă de guvern două proiecte de hotărâri de guvern pe ordinea de zi. Aş începe cu proiectul de ordonanţă de urgenţă a guvernului pentru completarea Legii nr. 121 din 2011, privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. Aş vrea să vă spun că, din motive obiective, la momentul adoptării legii 121, situaţiile de acest tip, şi anume misiunile care asigură prezenţa înaintată şi consolidată în nord-estul Alianţei pentru descurajarea oricărei potenţiale agresiuni n-au fost prevăzute. Aceste exerciţii au loc de acum doi ani de zile. Acest proiect de ordonanţă de urgenţă corectează această omisiune prin includerea în categoria amintită şi a misiunilor de implementare a măsurilor de asigurare a aliaţilor.”

Al doilea proiect era cel de anulare a deciziei tehnocrate de achiziționare a corvetelor și, eident, doar acesta a atras atenția ziariștilor.




Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate