Editura Evenimentul si Capital

Mircea Eliade, sau arta gânditului fumând din pipă. Oare poți să spui unui imortal, ”la mulți ani”, Nicolas Flamel împlinește astăzi 690 de ani! Un weekend plăcut, mai ales pentru semnele de foc și aer │ Horoscopul lui Dom’ Profesor

Radu Ștefănescu
Autor: | | 0 Comentarii | 3748 Vizualizari

Mircea Eliade fuma pipă. Toată lumea știe din puținele lui fotografii. Profesorului nu-i plăcea să fie fotografiat. Dar am avut ocazia de excepție să văd cum și ce fuma Mircea Eliade. Cred că fumatul din pipă era pentru el un exercițiu de concentrare. Mircea Eliade, sau arta gânditului fumând din pipă!

 

 

HOROSCOP   Pe 24 iunie s-au născut Nicolas Flamel, E.I. DuPont, Fred Hoyle, Mick Fleetwood, Sânziana Pop, Constantin Gruescu, Dinu Flămând, Ion Ionescu de la Brad, Iosif Bene, Nicolae Docan, Tania Filip. Pe 25 iunie s-au născut Antonio Gaudi, George Orwell, George Michael, Hermann Oberth, Doru Stănculescu, Dorinel Munteanu, Paul Gherasim, Şerban Papacostea, Iulia Buciuceanu.

O notă specială pentru Nicolas Flamel, care, legenda spune, este imortal și împlinește astăzi 690 de ani, undeva, în Europa, sau în lumea largă, alături de soția sa Pernelle care s-a împărtășit și ea din elixirul alchimic al vieții fără de moarte, ceva misterios pe bază de aur lichid. Poate că-și fac un fel din mâncărurile delicioase aflate în cartea lui Nicolas Flamel, notarul alchimist din Paris: ”1001 feluri de ale mâncării, bune pentru corp și suflet, făcute la îndemâna iubitei mele soții Pernelle”.

În calendarul creştin-ortodox este sărbătoare mare, însemnată cu roşu, pe 24 iunie: Naşterea Sf. Ioan Botezătorul. Dar mai sunt şi Sf. Niceta şi Ioan cel Nou din Suceava. Pe 25 iunie, duminică, sunt Dionisie, Dometie şi Fevronia.

Sânzienele. Drăgăica. Ziua Soarelui. Ursina. Amuţitul cucului.  Originea sărbătorii de astăzi, ultima din seria solstiţiului de vară se pierde în negura vremii, mult înainte de daci, lupii cei mândri, care considereau moartea o eliberare şi se aruncau râzând în suliţi ca soli către Zamolxe. Probabil, de la agatârşii cei misterioşi şi de la legendarii cabiri.

Se pare că în noaptea ce a trecut, dar şi în aceasta, aveau loc ritualuri secrete, Marile Mistere, cu siguranţă feminine, ca sfârşit al festivalului solstiţiului de vară.

Noaptea magică a duhurilor aer-foc, ce au nume ştiute numai de iniţiaţi, numite comun Sânziene, sau Drăgaice, este un eveniment oracular referitor la soarta recoltei dar şi a destinului individual. Se presupune că era prilejul şi a unor sacrificii umane. 

 

Peste vechea sărbătoare europeană, în secolul VII, s-a calchiat ziua de naştere a lui Ioan Botezătorul, aşa cum peste Sol Invictus, marea sărbătoare, aproape de solstiţiul de iarnă, s-a suprapus ziua Naşterii lui Iisus. De fapt, ziua de naştere a fondatorului şi a înaintemergătorului religiei creştine nu se mai cunosc exact, sau nu se vrea să fie cunoscute de mulțimea ineptă.

Sunt multe şi diverse obiceiurile de Sânziene. De la jocul flăcărilor la boul înstruţat. Sunt multe taine, secrete mari şi grele şi plăteşti cu capul dacă le spui înțelesul, dacă dezlegi ce au legat alții.

Dar ceva tot trebuie să vă spun, dragii mei lupi, padawani şi hobbiţi. De Sânziene se face amor, este indicat mai ales pentru „femeile ce prind plod greu”. Este obligatoriu, cel puțin așa spune Pamfile, pagina 69.

HOROSCOP  Dragi lupi, padawani și hobbiți, cred că trebuie să mă grăbesc să vă spun tot ce știu. Ieri, un telefon tragic, în noapte, mi-a spus că am rămas singurul supraviețuitor dintr-o clasă întreagă, cei rămași în România, de la primară. Nu pot să mă duc la înmormântarea ultimului meu coleg de clasă, pustnicia și cei nouă căței mă țin legat aici, în Prahova submontană. Oricum, nu mă omor după înmormântări și parastase, cred că nu o să mă duc nici la înmormântarea mea!

Mă uit în timp, înapoi și mă minunez. Ce viață am avut, ce de aventuri, ce oameni importanți și celebri am întâlnit. Printre ei se numără și profesorul Mircea Eliade. Doar este Noaptea de Sânziene, nu? Anul nu mi-l amintesc exact, dar se poate găsi la ministerul energiei, dacă mai este în arhivă registrul cu deplasările în străinătate ale inginerilor din sistem. Hai să zicem că era în anul 1978, așa cred. Eram cu profesorii Rusu de la Timișoara și Kogălniceanu de la Iași. La Chicago, pentru proiectul CANDU. Obiectul deplasării este clasificat și în ziua de astăzi. Domnul Kogălniceanu, așa îi spuneam, că nu o să-i spun unui ditamai profesor universitar și din neamul Kogălniceanu ”tovarășe”, ei bine, profesorul de la Iași îl știa bine pe Mircea Eliade și mai bine pe soția lui, cea de a doua, căreia îi spunea Georgette. A vorbit cu ei la telefon și i-a invitat la o cină la hotelul nostru, care nu era grozav, două stele numai, parcă se numea ”Red Roof” nu mai știu exact, dar foarte curat și cu o bucătărie excelentă. Dacă nu aveam diurnă mare, aveam însă cheltuieli generoase de protocol. Cred că patronul hotelului era italian. L-am așteptat pe Mircea Eliade ca pe un eveniment major din viața mea. Au venit. Soția, Christine, mergea puțin înainte, profesorul părea că este la remorcă. Înalt, slab, ciolănos, puțin adus de spate, privea peste noi la ceva ceea ce numai el vedea. Părea absent și totuși nu era așa. Ne-am ridicat în picioare, profesorul Kogălniceanu a făcut prezentările, am sărutat mâna doamnei și am dat mâna cu Mircea Eliade. Am dat mâna cu Mircea Eliade, nu mai trebuia să mă spăl niciodată pe mâna dreaptă! Profesorul avea o mână rece, osoasă, strângerea lui de mână a fost ușoară, dar cordială. Soții Eliade erau interesați de tot ceea ce se petrecea în țară. Cei doi profesori i-au informat corect, fără derapări, sau minciuni patriotarde. A venit întrebarea, inevitabilă, din partea doamnei, ce ne-a adus la Chicago. Cei doi profesori au tăcut și s-au uitat la mine, eu eram diplomatul care se ocupa de relații și de comerț exterior. Le-am povestit despre industria care are nevoie de mai multă energie și de posibilitatea ca România să construiască o centrală atomoelectrică, iar la Chicago, care are o industrie de pe primele locuri din lume și nu era vorba numai de automobile, se pot încheia unele contracte pentru piese și subansable de mare tehnicitate. Ați venit la cumpărături, a spus, veselă, doamna Eliade. Am comandat, am mâncat. După desert, profesorul Mircea Eliade a început să se caute prin buzunare și să scoată: o pipă, o punguliță cu tutun, un tamper, un futac adică, o cutie de chibrituri obișnuită.

Pipa era un Vauen Dr. Perl, o bijuterie de pipă, întărită cu inel de sterling, argint adică. Tutunul era un tutun aromatic, vanilie și cireșe amare, ceva american, Virginia și Cavendish, cu siguranță. Pe atunci se putea fuma oriunde și în lift. Tamperul era, cred, tot din argint, solid, cu un cap al lui Sherlock Holmes cu pipa în gura. Am căutat și eu, am găsit recent, adică acum douăzeci de ani, la Peterson un model similar, dacă nu identic, cred că este din titan, după culoare și greutate. Dar tot cu capul lui Sherlock Holmes. Nu, nu fumez, poate o pipă pe anotimp, dar asta nu m-a împiedicat, în amintirea lui Eliade să achiziționez peste 40 de pipe. Două dintre ele mi le-a făcut cadou profesorul. Mi-a mărturisit că mai toate pipele, tutunul și accesoriile sunt cumpărate de către studenții lui, sau cei cu care lucra la Universitate. Nu am timp de prostiile astea, a adăugat, referindu-se la shopping. Tot ceea ce știu despre arta fumatului din pipa o știu de la Mircea Eliade. De fapt, Mircea Eliade gândea din pipă. Era un exercițiu necesar de concentrare.

Fumătorul din pipă are ceva strategic, intenționat premeditat, aristocratic și respectabil, totodată. Nu vă mai obosesc cu exemplele de fumători de pipă din istorie. Un singur exemplu este de ajuns: Albert Einstein fuma pipă, rar, este adevărat.

Profesorul Mircea Eliade pufăia tot timpul, însă, aveam să aflu din reproșurile elegante ale doamnei Eliade. Ce boieroaică! Asta însemna că mai tot timpul se gândea, reflecta la ceva. Sacru, sau profan?

Vă rog să mă scuzați, așa de tare m-au năpădit amintirile că trebuie să fiu cu mine însumi. Este ceva ce nu am spus nimănui până acum, dar trebuie să mă eliberez de povara îndoielii. Mircea Eliade cred că era la vârsta mea de acum, când nu mai ai chef de treburi casnice, ci te interesează altceva. Ești în bună formă fizică, dar ai un blocaj să mai bați cuie, de exemplu. Trebuie să le facă altcineva. Un ajutor, un om în casă. V-am spus, nu am mărturisit nimănui, până acum, dar trebuie să mă sfătuiesc cu domniile voastre. Înainte să se retragă, am chemat și am plătit eu taxiul, generos, șoferul mi-a mulțumit în spaniolă, doamna Eliade i-a spus lui Kogălniceanu: ”George, mulțumesc mult, dar Radu (adică eu) este mai boier ca mine!”

Ceva nu mă lasă să dorm. Soții Eliade au avut mai întotdeauna menajeră-bucătăreasă și un om în casă. Profesorul era profesorul, iar doamna era o boieroaică. Oare am ratat posibilitatea să devin omul în casă al lui Mircea Eliade, cel care face și desface, poate chiar să particip la opera lui genială?  Voi ce ziceți? Dacă ziceți ceva, atunci și scrieți-mi la dom.profesor@gmail.com. Am nevoie de părerile domniilor voastre!

Acum mă duc să caut rețetarul de mâncăruri alese al lui Nicolas Flamel, îl am pe undeva, așa că nu o să folosesc Sanda Marin, ci un alchimist medieval nemuritor. Poate este mai gustos!

Poate o să-mi pregătesc și o pipă, așa cum am văzut la Mircea Eliade. Pipa mea preferată este un Lindström churchwarden, original, numerotată 102, dintre cele 187 de bucăți făcute de mână de inventatorul sistemului de răcit fumul, cu muștiuc luuuung, pipa are vreo 30 de centimetri. O să vă povestesc și istoria acestei pipe, dar altădată, nu au intrat zilele în sac, doar mâine este, în definitiv, o altă zi! 

                                                            ⃰    ⃰    ⃰

 

HOROSCOP

 

BERBEC  Ai nevoie de ceva mai multă stabilitate. Foloseşte sâmbăta ca să pui ordine în lucrurile tale. Pregateşte-te sufleteşte pentru pragurile pe care le ai de trecut săptămâna viitoare. Sâmbătă nu intra in discutii despre patrimoniul comun cu familia sau asociatii. Nu-ti schimba planurile, sau programul! Este de bine! O periodă de mici realizări şi acumulări. O serie de evenimente te vor obliga la o analiză  aprofundată. Noi evenimente sau propuneri vor face perioada interesanta. Duminică nu trebuie să neglijezi propriul confort nervos – o activitate prea tumultoasă, chiar daca eşti intr-o zi liberă – distracţia este tot un consum de energie - face să nu obţii rezultatul dorit. O veste sau o informatie interesantă în a doua parete a intervalului. Invata, în această lume superficială şi grăbită, să-ţi acorzi atenţie şi să nu te grăbeşti nejustificat. Nu trage toata activitatea pe umerii tai si nu-ti atribui toate sarcinile – pana la urma o sa ratezi! Şi lumea o să întoarcă capul, jenată, mai ales dacă o să arzi grătarul.

 

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Horoscop

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate