Editura Evenimentul si Capital

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a lansat ştirea anului: "Voi DESECRETIZA ARHIVA SIPA"

Autor: | | 3 Comentarii | 2527 Vizualizari

Ministrul Jusției, Tudorel Toader, a declarat, miercuri dimineață, că va desecretiza arhiva SIPA ”cu respectarea termenelor și procedurilor legale”.

”CSM a trimis solicitare. Am cerut relaţii cu privire la această scrisoare care a ajuns la Ministerul Justiţiei aseară, după orele 21:00. Acum merg la şedinta CSM, voi citi scrisoarea, voi cumunica că se poate face desecretizarea. Voi desecretiza Arhiva SIPA în cel mai scurt timp, cu respectarea termenelor şi procedurilor legale”, a precizat ministrul Justiției, într-o intervenție televizată.

Ministerul Justiţiei declarase, luni, că arhiva SIPA - un fost serviciu secret despre care de multe ori s-a spus că s-ar fi ocupat de supravegherea magistraţilor - se află, acum, la ANP, unde este securizată. "Arhiva se află în păstrare. În prezent e securizată de ANP. Cine a făcut copii, va trebui să răspundă dacă informaţia se dovedeşte adevărată. Nu am cunoştinţă că s-ar fi copiat. După ce trec aceste zile voi vedea fizic această arhivă", spune ministrul Justiţiei.

Declaraţiile au fost făcute în contextul în care jurnalistul Dan Andronic a dezvăluit, într-un articol publicat pe evz.ro, că arhiva SIPA a fost copiată în timp ce era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, comisie formată din judecătorul Cristi Danileţ şi procurorul DNA Paul Dumitriu. Informaţiile au fost negate atât de Monica Macovei, cât şi de Cristi Danileţ.


Arhiva SIPA avea peste 3.000 de dosare despre judecători și procurori - Un raport exploziv dezvăluie cum au dispărut și s-au copiat documente compromițătoare  | „NOI SUNTEM STATUL!” (XV)


Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) a fost înfiinţat în anul 1997, prin transformarea în unitate de sine stătătoare a Serviciului Independent Operativ (SIO) aflat, anterior, în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări şi controla infracţiunile cu implicaţii majore din penitenciare, în mandatul lui Mircea Ionescu Quintus. Regulamentul de organizare şi funcţionare a SIPA a fost instituit prin două Ordine ale Ministrului Justiţiei, al căror conţinut nu este, însă, cunoscut.

În anul 1997, când ministru al Justitiei era Valeriu Stoica, SIPA a trecut, printr-un ordin al ministrului, în subordinea directă a ministrului Justiţiei, dorindu-se ca acest serviciu secret să se ocupe şi de protecţia magistraţilor. În aprilie 2004, printr-o altă Hotărâre de Guvern, SIPA a fost redenumită Direcţia Generală pentru Protecţie şi Anticorupţie (DGPA), ulterior apărând, în spaţiul public, informaţii cărora instituţia ar fi fost implicată în cazuri de încălcare a drepturilor omului, cu precădere în sistemul penitenciar, precum şi în cazuri de influenţare a actului de justiţie. DGPA a fost obligată să prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.

În acest sens, DGPA a fost supusă unui audit realizat, în perioada 2004-2005, de o echipă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN). În urma acţiunii, experţii au constatat că nu ar fi existat reguli pentru diseminarea informaţiilor colectate de instituţie şi că fosta conducere ar fi încercat să obţină informaţii cu privire la implicarea unor magistraţi în acte de corupţie, depăşindu-şi, astfel, atribuţiile, explică judecătorul Dana Gîrbovan în revista Forumul Judecătorilor.

DGPA a fost desfiinţată în 2006, printr-o decizie a Ministerului Justiţiei, însă a rămas problema gestionării informaţiilor colectate de instituţie de-a lungul timpului. UNJR a cerut, la acea vreme, potrivit preşedintelui Uniunii, ca datele nevalorificate până la acea dată să fie distruse şi ca restul informaţiilor să fie gestionate în mod optim, solicitarea fiind înaintată de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) către Ministerul Justiţiei.

Arhiva SIPA ar fi conţinut mai multe seturi de documente, printre care s-ar fi numărat note informative din interiorul penitenciarelor, documente care s-ar fi aflat în posesia Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi alte informaţii care ar fi vizat implicarea unor magistraţi în fapte de corupţie, aşa cum s-ar fi stabilit în urma auditului efectuat la DGPA, se arată în presa de la acea vreme, citată în materialul preşedintelui Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR). Documentele anterioare anului 2001 nu ar mai fi existat, acestea fiind arse, au precizat în repetate rânduri cei care au avut legătură cu serviciul.

Fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, afirma, în luna mai 2016, că a ridicat problema arhivei SIPA în Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT).

"Am prezentat în CSAT şi am primit mandatul de a inţia o hotărâre de guvern pentru a constitui o comisie pentru a inventaria arhiva SIPA şi pentru a stabili ce se va întampla cu ea. Până la sfârşitul lunii iunie vom avea o hotărâre de guvern pentru a stabili cine face parte din acestă comsie şi ce rol va avea", a declarat Raluca Prună.

În iulie 2016, Ministerul Justiţiei, sub conducerea Ralucăi Prună, punea în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie. Documentul prevedea că "pentru inventarierea şi predarea către Arhivele Naţionale a arhivei aparţinând fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei, în continuare fosta D.G.P.A., arhivă aflată în prezent în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se înfiinţează Comisia pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva fostei D.G.P.A.".

Comisia ar fi urmat să aibă, printre altele, următoarele atribuţii: inventarierea arhivei fostei D.G.P.A. şi înaintarea de propuneri către Ministerul Justiţiei privind "clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv distrugerea acestora", potrivit documentlui citat. De asemenea, proiectul de hotărâre mai prevedea că, "până la finalizarea inventarierii, documentele cuprinse în arhiva fostei D.G.P.A nu vor fi supuse niciunui proces de copiere". După publicarea documentului de către Ministerul Justiţiei, UNJR i-a solicitat premierului de atunci, Dacian Cioloş, să retragă cât mai repede proiectul.

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate