Evenimentul Zilei a publicat în ediția de marți a ziarului acuzațiile pe care fosta directoare a Bibliotecii Naționale a României le aduce Ministerului Culturii. Potrivit declarațiilor Elenei Tîrziman, reprezentanții ministerului au agresat-o verbal în contextul cedării anumitor spați din clădire, lucru cu care nu a fost de acord. La solicitarea jurnaliștilor EVZ, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a remis un comunicat de presă prin care răspunde acuzațiilor fostului manager.

Elenei T. a declarat că Ministerul Culturii a destituit-o din funcție pentru că nu a dorit semnarea cedării spațiilor demisol și mezanin ale Bibliotecii Naționale, care ar fi trebuit date spre închiriere unor firme comerciale. Fosta directoare a mai acuzat că nu a putut organiza evenimente culturale și că a fost abuzată. 

În comunicatul de presă cerut de către EVZ, reprezentanții Ministerului vin însă cu o altă variantă.

Ministerul Culturii face precizări cu privire la încetarea interimatului doamnei Elena Tîrziman în funcția de director general al Bibliotecii Naționale a României

Conform HG nr. 155/2012 pentru modificarea și completarea HG nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii, sediul ministerului se află în imobilul din Bulevardul Unirii, nr. 22. Atât imobilul, cât și terenul aferent (conform documentelor cadastrale) se află în administrarea ministerului, valoarea acestora fiind înregistrată în evidențele contabile ale acestuia, conform legii.

Astfel, prin HG nr. 862/2013 privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, modificarea datelor de identificare şi darea în administrarea Ministerului Culturii şi a Bibliotecii Naţionale a României a unui imobil aflat în domeniul public al statului – Ministerul Culturii transfera în administrarea Bibliotecii o serie de spații, pentru desfășurarea activităţii acesteia, act normativ care nu a produs niciunul din efectele preconizate.

În acest context, la scurt timp după preluarea mandatului de viceprim-ministru si ministru al Culturii, Kelemen Hunor a iniţiat dialogul cu reprezentanţii Bibliotecii Naționale a României (BNR) şi ai Blocului Național Sindical (BNS) – ramura Cultură, pentru găsirea unei soluţii cu privire la delimitarea spațiilor și a responsabilităților privind administrarea clădirii Bibliotecii Naționale a României care să conducă la modificarea prevederilor HG nr. 862/2013, astfel încât amendamentele aduse să răspundă într-o cât mai mare măsură dorinţelor conducerii Bibliotecii Naţionale.

Referitor la situația menționată, ministrul Culturii, vicepremierul Kelemen Hunor, a propus amendarea HG respectivă, în așa fel încât spațiile unde se organizează evenimentele culturale din incinta Bibliotecii Naționale de la parter și mezanin, precum și sălile de lectură să fie în proprietatea statului și administrarea bibliotecii.

Este nefondată teoria conform căreia Ministerul Culturii a procedat la încetarea mandatului interimar al doamnei Elena Tîrziman din motive ce țin de darea în administrare a acestor spații.

Este necesar a se menţiona că întregul imobil este unul extrem de vast, dispunând de o suprafață utilă de 82.883 mp și un teren ce totalizează 39.851 mp. Aceste cifre fac din ansamblul Bibliotecii a doua cea mai mare clădire din România, dar care ridică și probleme pe măsură, legate de costurile de funcționare și de mentenanță odată ce imobilul a ieșit din garanția constructorului.

Totodată, menționăm că la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara București a fost depusă cererea privind eliberarea unui extras de carte funciară conform noilor delimitări.

Beneficiind, însă, în special după darea în folosinţă a noului sediu impresionant al Bibliotecii, de un important transfer al capitalului de imagine de la instituţie către persoană, doamna manager Elena Tîrziman a iniţiat nenumărate demersuri prin care a adus necontenit în spaţiul public acuzaţii la adresa Ministerului Culturii, dedicându-şi o mare parte a timpului denigrării relaţiei dintre cele două instituţii – indiferent de persoanele care au asigurat conducerea ministerului.

Referindu-ne, în continuare, la destituirea managerului Bibliotecii, în mod concret, Curtea de Conturi a României a desfăşurat, în decursul anului 2013, o acţiune de audit, în urma căreia au fost constatate unele abateri de la legalitate şi regularitate referitoare, între altele, la punerea la dispoziţia diverşilor organizatori de evenimente a spaţiilor Bibliotecii în contextul în care instituţia nu are drept de administrare asupra imobilului proprietate publică a statului.

Astfel, în unele cazuri, conducerea BNR a închiriat sau pus la dispoziţie, după bunul plac, spaţii din domeniul public al statului pentru care nu avea drept de administrare, în scopul desfăşurării unor evenimente care nu aveau legătură cu activitatea entităţii – spre exemplu, recepţii şi evenimente prilejuite de aniversări şi concursuri de băuturi alcoolice, lansare de produse şi servicii, aniversări şi evenimente de gală ale unor agenţi economici. Curtea de Conturi a României a constatat că punerea la dispoziţie a spaţiilor disponibile, a fost, în fapt, o închiriere a acestora şi s-a realizat fie cu titlu gratuit, prin încheierea de contracte de colaborare, fie cu titlu oneros, prin încheierea unor contracte de servicii. Acelaşi organism de control a mai constatat o abatere gravă constând în atribuirea tuturor acestor contracte fără derularea unei proceduri de achiziţii publice, fără existenţa unei hotărâri a Guvernului şi fără a vira la bugetul de stat sumele rezultate din contractele respective în condiţiile în care spaţiile puse la dispoziţie – închiriate în fapt – sunt în proprietatea publică a statului.

Din cele menţionate reiese o primă concluzie care conduce către lipsa de responsabilitate a managerului instituției atât faţă de un bun al statului, cât, mai ales, faţă de misiunea, importanţa şi prestigiul Bibliotecii Naţionale a României.

În viitor se vor evita situații precum cele apărute pe parcursul anului 2013 în care, Biblioteca Națională a României a organizat aniversări pentru companii producătoare de bere, expoziții de mobilă, târguri internaționale media, fără a avea în obiectul de activitate astfel de activități. În timp ce numeroase volume de cărți zac în subsoluri în condiții  precare, așa cum puteți observa din pozele anexate prezentului comunicat de presă.

Constatărilor Curţii de Conturi a României li se adaugă drept argument legal în decizia adoptată de Ministerul Culturii faţă de mandatul doamnei manager, concluziile Compartimentului de Audit Public Intern al Ministerului Culturii care nu diferă de cele ale Curții de Conturi, dar şi rezultatele concursurilor de management organizate pentru ocuparea postului de manager demarate în 25 februarie şi respectiv 21 mai 2014.

Doamna Elena Tîrziman nu a reuşit să obţină în niciuna dintre cele două sesiuni în prima etapă a examenului nota minimă 8, care să permită accederea în etapa următoare a concursului, notele obţinute de domnia sa pentru planul de management depus fiind 6,24, respectiv 7,04.

Acest punctaj a determinat Comisia de concurs să respingă candidatura doamnei Elena Tîrziman, dar şi să recomande încetarea conducerii interimare asigurate de aceasta de mai bine de 4 ani.

Dorim să asigurăm opinia publică şi, în mod special, pe toţi iubitorii de carte, că rolul şi statutul deţinut în plan cultural, educaţional şi social de Biblioteca Naţională a României – un adevărat „paradis al cărţii” cum o denumeşte în chip fericit Alex Ştefănescu – nu vor fi câtuşi de puţin diminuate prin lipsa la vârful acestei instituții a doamnei Elena Tîrziman.

Ministerul Culturii va continua să întreprindă toate acele demersuri care, deşi lezează interesele sau orgoliile personale şi de moment, au obligaţia de a servi publicul prin asigurarea accesului la cultură nu doar prin existența unui sediu vast şi modern, ci şi prin asigurarea unui management profesionist şi vizionar al Bibliotecii Naționale a României.

Precizăm că începând de astăzi, 30 iulie 2014, după încetarea mandatului interimar al doamnei Elena Tîrziman, în funcția de director general al Bibliotecii Naționale a României a fost numită doamna Claudia Șerbănuță, doctor în Biblioteconomie şi ştiinţa informării.

Claudia Șerbănuță a absolvit studiile de masterat și doctorat la Universitatea publică de cercetare din statul Illinois (Universitatea Illinois de la Urbana–Champaign), tema doctoratului fiind ”Servicii publice, cultura informației, dezvoltarea profesională și inovație în bibliotecile publice românești prin vocile bibliotecarilor și documentele vremii în perioada 1970- 1990”, iar din 2007 este administrator și contribuitor al blogului de bibliotecari Prolibro pentru susținerea comunității de bibliotecari care să contribuie activ la informarea profesională.