#MeToo a cuprins și România. Campanie virală pe Facebook

#MeToo a cuprins și România. Campanie virală pe Facebook

Recentul scandal sexual de la Hollywood, în care celebrul producător merican Harvey Weinstein a fost acuzat de zeci de actrițe că le-a hărțuit sexual, ba chiar le-a violat, a declanșat un val de indignare în întreaga lume.

Mai nou, femeile care au fost victimele unui astfel de comportament indecent și degradant își manifestă solidaritatea pe rețelele de socializare prin statusul următor, postat pentru prima dată de Alyssa Milano: „Dacă toate femeile care au fost atacate sau hărțuite sexual scriu «Me too» ca un status, am putea arăta oamenilor amploarea problemei” este traducerea mesajului care însoțește toate destăinuirile.

Amploare globală

Astfel #MeToo („Și eu”) a devenit, peste noapte, un hashtag folosit de toate femeile care-și scriu povestea despre momentul îngrozitor în care au fost hărțuite sexual. Printr-o simplă căutare pe rețelele sociale a acestui hashtag, #MeToo, se pot citi numeroase întâmplări pe această temă.

Ne puteți urmări și pe Google News

Mai multe românce, unele foarte cunoscute, au postat sub #metoo amintiri despre abuzuri la care au fost supuse de-a lungul timpului.

Poveste din copilărie

Scriitoarea Ana Barton a scris: „Într-o zi, când eram noi în faţa mitropoliei, pe trotuar, lângă tufişurile alea mari, Ancăi i s-a desfăcut o curea de la sanda. S-a aplecat să şi-o închidă, iar eu m-am uitat în tufişul de lângă noi pentru că se mişca ceva acolo. Un bărbat se masturba şi-mi făcea semne să vin spre el. Nu mai văzusem niciodată dinaintea unui bărbat, îl văzusem doar pe frate-meu şi aşa înţelesesem că fetele sunt diferite de băieţi. Bărbatul ăla însă era monstruos de mare, iar gesturile lui de chemare m-au îngheţat. Anca şi-a închis cureaua însă, s-a ridicat şi-am pornit spre şcoală. Nu i-am spus nimic şi n-am spus niciodată nici altcuiva. În ziua aia, la şcoală, n-am văzut şi n-am auzit nimic. O frică îngrozitoare mă făcuse dintr-odată rigidă, oarbă și surdă. Doar inima, care-mi bătea foarte tare, mă făcea să cred că mai sunt vie. Cu inima aia-n gât am trăit luni în şir.” Textul integral este și pe blogul Anei, anabarton.ro.

Va atrage atenția

Ana Diana Coandă a postat și ea: „Eu cred ca e o campanie importantă. Nu o să mute munții și nici nu vom vedea schimbări mâine, dar va atrage atenția și poate vor fi bărbați care se vor gândi de doua ori înainte să se lase pradă primului impuls. Aveam 21 de ani, eram studentă. Mergeam des la patinoarul Floreasca și un bărbat mult mai în vârstă care s-a mutat de mult în altă dimensiune și cu care vorbisem în mai multe rânduri despre istoria artei, m-a invitat la el „să pozez pentru o schiță”. Am plecat de acolo alergând pe scări. Nu s-a întâmplat nimic iremediabil din fericire pentru mine, dar mult timp am purtat frica, neîncrederea și disperarea în adâncul meu. După ani și ani, acel sentiment revine când nu te aștepți, din te miri ce: un miros, o umbră, o melodie...agresiunea nu mai pleacă niciodată din tine.”