Membru CSM, către Iohannis: "Există cereri de ridicare a imunităţii unor parlamentari respinse fără o justificare". Cazurile Vosganian, Chițoiu, Borbely, Cosma și Stan

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru CSM, îi cere preşedintelui ales Klaus Iohannis, într-o scrisoare deschisă, reluarea cererilor respinse de ridicare a imunităţii în cazul unor parlamentari şi foşti miniştri, denunţarea pactului de coabitare încheiat între şeful statului şi premier, dar şi scoaterea factorului politic din numirile şefilor din justiţie.

Judecătorul subliniază că în ultimele zile se observă un rol constructiv, fără precedent, al Parlamentului, în a nu obstrucţiona justiţia în a-şi face datoria constituţională, fiind votate toate cererile de ridicare a imunităţii a unor parlamentari, potrivit Agerpres.

"E un lucru îmbucurător şi dătător de speranţă că puterile statului îşi dau seama de separaţia necesară a funcţiilor pentru prezervarea statului de drept. (...) Există cereri de ridicare a imunităţii unor parlamentari respinse fără o justificare de către Parlament, şi mă refer la domnii senatori şi deputaţi, printre alţii: Varujan Vosganian, Daniel Chiţoiu, Laszlo Borbely, Vlad Cosma, Ion Stan. Trebuie reluată procedura în cazul acestor parlamentari, iar Plenul Parlamentului să dea liber justiţiei în a verifica acuzaţiile aduse de procurori. De asemenea, este nevoie, până la modificarea Constituţiei României, de o nouă lege privind ridicarea imunităţii prin care să se prevadă în mod clar ridicarea barierelor nejustificate în îndeplinirea actului de justiţie", susţine în document membrul CSM.

În scrisoare, Dumbravă aminteşte că şeful statului, potrivit atribuţiilor constituţionale, este preşedintele CSM la lucrările la care participă, ceea ce îi conferă o obligaţie de a se implica în asigurarea şi garantarea independenţa justiţiei, este mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

"România are de realizat două obiective majore pentru a-şi asuma fără complexe statutul de membru deplin al Uniunii Europene: îndeplinirea condiţionalităţilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi intrarea în spaţiul Schengen. Aceste obiective majore nu pot fi realizate fără o justiţie independentă, care să nu fie supusă presiunilor politice sau de altă natură, şi eficientă", spune el.

Membrul CSM îi propune câteva priorităţi, fără de care dezideratele amintite nu pot fi îndeplinite, unul fiind constatarea că este caduc pactul de coabitare (numit 'Acordul de colaborare instituţională') încheiat de Traian Băsescu şi Victor Ponta.

"Nu pot fi făcute înţelegeri politice pe seama funcţionării justiţiei, în condiţiile în care Constituţia şi legile organice sunt cele care jalonează activitatea şi funcţionarea justiţiei. (...) Vă rog ca în primele zile de preluare a mandatului să denunţaţi acest pact ca fiind unul ce contravine ordinii statului de drept şi Constituţiei României. Este necesar, pentru o reală independenţă a justiţiei din România, ca orice troc politic privind numirile în funcţiile de conducere ale celor mai importante instituţii judiciare să nu mai fie posibil", se spune în document.

Membrul CSM cere scoaterea factorului politic - ministrul Justiţiei şi preşedintele României - din ecuaţia numirii în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

O altă solicitare adresată lui Iohannis se referă la verificarea, în calitate de şef al CSAT, a respectării interdicţiei judecătorilor şi procurorilor de a nu fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, nominal, pentru fiecare magistrat în parte.

Un alt aspect invocat de Horaţius Dumbravă este faptul că deşi s-au făcut paşi importanţi în noile coduri de reglementare a confiscării provizorii şi definitive, prin hotărâre judecătorească, a bunurilor şi sumelor de bani suport şi rezultat al infracţiunilor, o mare problemă rămâne urmărirea propriu - zisă şi, evident, rezultatul final - intrarea în visteria statului a acestora.

"Este nevoie de un efort legislativ, dar şi administrativ coerent la nivelul tuturor autorităţilor publice pentru a găsi soluţiile legislative şi practice de trecere în proprietatea statului a acestor bunuri şi sume de bani", mai spune magistratul, care adaugă şi că este necesară o finanţare corespunzătoare a justiţiei române.