Editura Evenimentul si Capital

Manager IT în scaun cu rotile: "Sper ca statul să nu mă încurce"

05manager
Autor: | | 37 Comentarii | 3158 Vizualizari

Iulian Crăciun, un manager IT în scaun cu rotile, vrea să scoată societatea din amorţire prin intermediul unei platforme de educaţie.

Iulian Crăciun are 33 de ani, o soţie frumoasă, o fetiţă de câteva luni şi conduce departamentul IT al unei firme de headhunting (recrutare de manageri de top) din Bucureşti. Aşa îşi descrie pe scurt viaţa un om pe care dacă îl vezi pe stradă, s-ar putea să te uiţi la el "de parcă are cinşpe ochi".Lui Iulian însă nu-i pasă cum îl privesc oamenii. El continuă să meargă la concerte, la meciuri de fotbal, la cumpărături. "Eu am pornit de la premisa că «nu pot» nu există. De aici am perseverat, am aplicat teoria numelor mari: «încearcă de cât mai multe ori, că până la urmă vei reuşi»", spune tânărul care, de la începutul acestui an, a pornit o platformă de educaţie pentru oamenii care vor să se perfecţioneze sau să urmeze anumite cursuri la care nu au acces fie din cauza unui handicap, fie din cauza unei distanţe prea mari. "E un proiect pentru cei care vor să evolueze. Sunt oameni care vor să evolueze, dar principala problemă este educaţia, pentru că, oricât ne-am da după deget, dacă nu ai educaţie, nu poţi câştiga mai mulţi bani, decât la loto poate", spune el. Statul nu te vrea asistat social Sub numele de startevo.com, proiectul lui este un integrator de cursuri on-line, pe diverse teme şi calificări. Ideea a pornit de la constatarea lui: "Marea problemă a educaţiei este că, în locurile unde este nevoie de ea, nu sunt profesori". Platforma are şi o componentă motivaţională, spune tânărul. Adică, experienţa şi reuşitele celor care urmează cursurile vor fi publicate pe site, tocmai pentru a-i inspira şi motiva pe alţii care cred că "nu sunt buni de nimic".Mai mult, Iulian Crăciun crede că perseverenţa e cheia succesului, atât pentru oamenii cu handicap, cât şi pentru cei fără dizabilităţi. "Da Vinci spunea că întotdeauna există suficient timp să faci ceva dacă vrei. E mai greu uneori, că vii acasă de la muncă obosit. Dar dacă stai la televizor şi te uiţi la toate show-urile n-o să evoluezi niciodată", atrage acesta atenţia. "Ajută-te tu!"Pe lângă dizabilitatea în sine, o mare problemă a multor persoane cu handicap este că aşteaptă prea mult să fie ajutate, iar asta le blochează şansele la o evoluţie profesională. "Trebuie să te ajute şi societatea, şi statul, pentru că interesul statului este să te transforme dintr-un asistat social într-un contribuabil", spune acesta, subliniind că statul niciodată n-o să facă asta într-o măsură prea mare. "Aşa că, ajută-te tu! În momentul în care tu ştii cum să te ajuţi şi faci primii paşi, va veni şi de la ceilalţi ajutorul", explică Iulian. Şi e convins că nu are niciun rost să te bazezi pe ceea ce poate oferi statul, care este, în viziunea lui, "un gestionar destul de prost al banilor". "Eu nu aştept nimic de la stat, dar sper ca statul să nu mă încurce. Dacă nu ne-am intersecta foarte mult, nu m-ar deranja. Dar eu, având o microîntreprindere, ne intersectăm. Am 2-3 oameni angajaţi, dar ca să păstrez relaţia cu statul trebuie să mai angajez un om numai pentru asta şi mie nu îmi convine pentru că am nevoie ca banii aceia să se întoarcă înapoi", explică Iulian Crăciun. Nimeni nu mai munceşte pe gratis Tânărul şi-a construit cariera încă din facultate, când a început să muncescă, mai ales pe bază de voluntariat, în diverse proiecte pentru că simţea că teoria nu este suficientă. "La început am muncit fără bani, ceea ce am observat că în ziua de astăzi nu prea mai vor oamenii să facă. Când eşti student poţi să faci voluntariat, să înveţi lucruri practice, pentru că teoria cu practica nu se compară", crede el. După o vreme, au venit şi banii şi apoi a început să meargă la interviuri de angajare. Şi n-a fost deloc uşor, mai ales că unii angajatori, imediat ce îl vedeau în scaun cu rotile, îi spuneau că s-a ocupat postul. "Dar în momentul în care deja începi să acumulezi un CV, se cam schimbă optica, pentru că îţi poţi transforma handicapul într-un avantaj. Când te duci acolo poate se uită la tine ciudat, dar când începi să vorbeşti, zic «wow», pe-ăsta ar trebui să îl iau. Se schimbă un pic optica, dar, pentru ca asta să se întâmple, trebuie să te schimbi tu mai întâi", subliniază Iulian. El are planuri mari de schimbare a mentalităţii românilor şi vrea să înceapă cu cei pe care îi cunoaşte cel mai bine: persoanele cu handicap. Dar, pentru a pune în mişcare mecanismul care va produce schimbarea, oamenii au nevoie de educaţie. "Avem nevoie să mergem la şcoală şi avem nevoie să nu ne împiedice ceilalţi să facem asta", susţine Iulian. "Am pornit de la premisa că «nu pot» nu există. De aici am perseverat, am a plicat teoria numelor mari: «Încearcă de cât mai multe ori, că până la urmă vei reuşi». (...) Eu nu aştept nimic de la stat, dar sper să nu mă încurce".IULIAN CRĂCIUN, dezvoltatorul platformei StartEvo PLANURILE LUI IULIAN CRĂCIUN "Măcar zece oameni să scoatem din amorţire"Iulian Crăciun ştie cât de greu se schimbă mentalităţile. "Eu nu spun că e uşor, pentru că vezi nesimţire în jur, dar la un moment îţi spui «so what?». Cu timpul îţi dai seama că lucrurile astea n-au nicio importanţă. Însă, tocmai din cauza lor, oamenii încep să se închidă din ce în ce mai mult în ei şi, de aici, intră într-un cerc vicios. Nu se mai duc la şcoală, deci nimeni nu-i va angaja. Mai ales că, la privat, pe angajatori îi interesează ca banii pe care ţi-i dau să se întoarcă înapoi", arată acesta. Mai mult, şi familiile persoanelor cu handicap sunt superprotectoare, vrând să îi ţină pe cei dragi departe de reacţiile deplasate de pe stradă, unde oamenii "se uită ciudat dacă te văd în scaunul cu rotile, de parcă ai avea cinşpe ochi".Tocmai din acest motiv, Iulian s-a erijat în purtătorul de cuvânt al celor ca el şi, la prima ediţie a Galei Persoanelor cu Dizabilităţi, din toamna anului trecut, a ţinut un discurs emoţionat. "Gala a făcut un lucru bun pentru că le-a adus un pic de promovare persoanelor cu dizabilităţi. Mai ales că acestea nu sunt suficient de vizibile. "Dacă am vedea un număr mai mare de persoane cu handicap pe stradă ar fi mult mai uşor să le acceptăm", crede el. Autoevaluarea, cheia evoluţiei "Întotdeauna mi-am zis că eu sunt mai tare decât celelalte lucruri, deci eu trebuie să ies în faţă", continuă Iulian. Totuşi, de-a lungul anilor, tânărul pasionat de tot ce apare nou în tehnică şi de "dezbaterile făcute cu cap" a învăţat să se ferească de unele lovituri. Şi să îşi facă autoevaluarea din când în când."Fiecare om consideră, cu trecerea timpului, că ar fi putut face mai bine anumite lucruri, dar nu trebuie să rămâi blocat în asta. Mi-am făcut autoevaluarea şi am văzut unde am greşit, şi am văzut ce greşeli nu trebuie să mai fac pe viitor. Dacă greşeşti o dată, chiar dacă ai handicap sau nu, ţi se trece cu vederea, e normal, orice om greşeşte, dar dacă perseverezi în greşeli, apar probleme", susţine Iulian. De fapt, tocmai pentru că este un optimist care crede în puterea motivării şi a schimbării, şi-a propus ca prin platforma sa educaţională să mişte un pic societatea, să o scoată din amorţire. "Dacă scoatem din amorţire măcar 10 oameni tot e ceva, pentru că ăia 10 vor scoate încă 10 şi apare o transformare organică", conchide el. DIAGNOSTIC La început, doctorii nu i-au dat nicio şansă La 5 ani, Iulian Crăciun a conştientizat pentru prima dată că are un handicap – suferă de amiotrofie spinală de tip 3, o boală cu originea în sistemul nervos, care cauzează pierderea capacităţii de a folosi sistemul muscular.Tot atunci a început să înţeleagă de ce vede atât de mulţi doctori. De-a lungul timpului, diagnosticul dat de aceştia a fost mai mult decât negativ. "Doamnă, nu mai are nicio şansă", i-a auzit pe unii spunând. Alţii au venit cu recomandări de genul: "Faceţi-i o baie fierbinte şi apoi ţineţi geamul deschis şi în 3-4 zile «se rezolvă»".Au urmat câţiva ani în care Iulian a purtat un corset special pentru coloană, dar alţi medici i-au spus că mai rău îi face, pentru că îi distruge muşchii "care oricum sunt amărâţi". Astfel, în 2009, Iulian a trecut printr-o operaţie foarte complicată, care a durat 8 ore şi în urma căreia i-au fost introduse în coloană două tije metalice, de un metru fiecare, pentru a o susţine.

  • „Evenimentul zilei” va publica în perioada 1 martie – 3 aprilie 2011, în zilele de joi şi sâmbătă, cele mai impresionante poveşti. Cinci dintre eroii lor vor câştiga o invitaţie pentru două persoane la conferinţa susţinută pe 11 aprilie, la Bucureşti, de Nick Vujicic, cel mai charismatic speaker motivaţional al momentului.
  • Nick Vujicic, un om fericit. Fără mâini, fără picioare
  • Despre bucuria de a fi
  • Pictoriţa fără mâini
    • Aşteptăm pe adresa viatameriatraita@evz.ro poveşti despre oameni pe care îi cunoaşteţi, care şi-au depăşit problemele şi au demonstrat că viaţa merită trăită. Cele mai bune vor fi publicate.

    Pagina 1 din 2



    Stirile zilei

    Alte articole din categoria: Viaţa merită trăită

    Alte articole din categorie

    capital.ro
    libertatea.ro
    rtv.net
    wowbiz.ro
    b1.ro
    cancan.ro
    infoactual.ro
    unica.ro
    fanatik.ro
    dcnews.ro
    Loading...

    LASA UN COMENTARIU

    Caractere ramase: 1000
    
    CITEŞTE ŞI

    Articole salvate