Liderul PSD Liviu Dragnea a făcut publice primele date oficiale din proiectul legii salarizării în care sunt prevăzute creşterile salariale în 2020 şi 2022, raportat la cât se câştigă în mediul bugetar. Dragnea a declarat că proiectul de lege privind salarizarea unitară este gata, acesta urmând a fi semnat joi, la CExN al PSD, care se va desfăşura la Sinaia, de către liderii coaliţiei de guvernare şi parlametarii PSD, urmând a se constitui în iniţiativă parlamentară.

Cât vor câştiga medicii şi asistenţii, profesorii şi învăţătorii, militarii sau procurorii, aşa cum reiese dintr-o prezentare a legii salarizării unitare făcută publică de liderul PSD, Liviu Dragnea. 

La o zi după ce a anunţat că noua lege a salarizării nu va fi asumată de guvern, ci va fi trimisă în parlament, şeful PSD, Liviu Dragnea, a publicat pe Facebook o serie de prevederi din actul normativ, primii pe lista de majorări salariale fiind medicii care ar urma să câştige, de anul viitor până la 3.700 de euro. Lefuri mai mari sunt propuse şi pentru profesori, dar aceştia trebuie să aştepte până în 2020. La fel şi grefierii, actorii şi personalul din armată.

Toate salariile din sectorul bugetar vor fi reglementate prin legea salarizării, şi nu prin legi speciale, cu excepţia BNR şi ASF, se arată în proiect, care face o ierarhizare a funcţiilor, cele mai mari lefuri urmând să le aibă demnitarii, începând cu preşedintele, urmaţi de rectori şi managerii de spitale, de directorii din ministere şi de medici, profesori, ersonalul din sănătate şi armată. 

Primele majorări substanţiale începând cu 2018 vor fi făcute în cazul angajaţilor din sistemul sanitar. Astfel, un medic rezident ar urma să câştige 1.266 de euro pe lună, un specialist 2750 de euro, iar un medic primar între 3.472 şi 3.705 euro. 

Un asistent debutant va primi de anul viitor 3.950 de lei la salariu, iar un asistent principal 5.108 lei, potrivit prezentării postate de şeful PSD. 

„Se discută despre raportul salarial, adică între cel mai mic salariu şi cel mai mare salariu din România. Acum este 1 la 15. Partenerii sociali solicită de mult 1 la 13. Noi am hotărât să fie 1 la 12. Raportul va fi de la 1 la 12, unde <1> e salariu minim pe economie, iar <12> X salariul minim pe economie înseamnă preşedintele României. <1> înseamnă 1450 de lei. Salariul minim va creşte în fiecare an, cum am prevăzut în programul de guvernare”, a spus Dragnea la Antena 3.

El a precizat, totodată, că s-a decis ca BNR şi ASF să fie exceptate de la prevederile Legii salarizării unitare şi să aibă salarizarea „relativ aproape" de salarizarea instituţiilor similare din UE.

Dragnea a mai spus că după preşedinte vor urma salariile premierului, preşedintelui Senatului, al Camerei şi preşedintelui ÎCCJ.

„Salariul preşedintelui ÎCCJ azi, acum în plată, este mare, şi aici eu am o problemă. Dacă noi ne aliniem aici, asta înseamnă că toate salariile vor creşte. Eu nu prea sunt de acord cu asta”, a spus Dragnea.

El a arătat că le-a transmis colegilor din PSD care lucrează a proiectul de lege că îşi doreşte ca alinierea să se facă „în jos”.

„Eu le-am spus: <Mergem mai jos>. Dacă mergem mai jos, parlamentarii vin sub cei care lucrează în Parlament, sub funcţionarii parlamentari. Se ajunge iar în situaţia în care secretarii de stat iau mai puţin decât funcţinarii care lucrează în ministere”, a arătat Dragnea.

El a spus că altă discuţie vizează punerea miniştrilor pe acelaşi prag de salarizare cu parlamentarii, aceste categorii urmând să aibă un indice de salarizare de 5,6 sau 7 sau 8 X salariul minim pe economie.

Liviu Dragnea: Proiectul de lege privind salarizarea unitară este gata. Joi îl semnăm la CExN

„Azi proiectul de lege al salarizării e gata. Urmează ca joi, poate de mâine (miercuri, n.r.) ministrul Muncii să meargă la Parlament să strângă semnăturile. Joi va fi semnat de liderii coaliţiei şi de parlamentari. Îl invit joi pe preşedintele Tăriceanu să vină la Sinaia să semnăm împreună acest proiect de lege”, a spus Dragnea la Antena 3.

Dragnea a precizat că proiectul de lege se va constitui în iniţiativă parlamentară şi nu iniţiativă a Guvernului, pentru a câştiga timp din punct de vedere al procedurilor parlamentare.